Unde sunt banii Dumneavoastra?

Abia s-a „inaugurat” Arena Nationala, abia s-a distrus, dupa un singur joc, gazonul montat, daca am inteles bine, de un oarecare Oprisan, si am si aflat ca pretul platit este aproximativ dublu fata de cel platit pentru o arena identica, construita de catre aceiasi firma in Germania. Ce sa facem, unii au organizat licitatia si au semnat contractul, altii si-au batut capul cu constructia, iar cetatenilor Romaniei li s-au luat banii fara sa-i fi intrebat cineva daca vor sau nu vor arena. De fapt, este exact ceea ce s-a intamplat cu multe investitii initiate de guvernarea pedelista. Scumpe, de multe ori proaste si de prea multe ori inutile in aceasta perioada de saracie.  Amintiti-va, printre altele, de vestitul patinoar din Brasov despre care se spune ca a fost platit cu de aproape trei ori costul real. Nimeni nu se mai mira, docilii cetateni ai Romaniei s-au deprins cu aceasta situatie. Ramane o nelamurire: cum circula surplusul de bani, de foarte multi bani. Cine-i dirijeaza? Unde ajung? Stapaniti-va curiozitatea. Nimeni nu va raspunde, vreodata, la aceste intrebari. Dupa cum nu vom afla, de exemplu, din ce bani imparte partidul-fantoma, numit UNPR, franzele contra semnaturi pe adeziunile la partid. Trei franzele contra unui nou membru al acestui partid. Totul face parte din murdaria in care am invatat sa ne balacim.

Inca nu am inteles de ce se foloseste, pentru denumirea acestei arene, sintagma construita englezeste: „National Arena”, in loc de romanescul „Arena Nationala”.

Publicitate

Romania sociala vs Romania performanta

 4 septembrie 2011, ora10:19  Vorbeste campionul fariseismului politic romanesc, dl Traian Basescu, la asa numita scoala de vara a tineretului PDL. Ieri tinerii pedelisti, sperantele acestui partid, au ascultat vulgaritatile dlui Ioan Olteanu, panseurile drei Roberta Anastase si ideile anti-opozitie elaborate, de Dna Elena Udrea. Dl Traian Basescu a declarat, inca de la inceput, ca el este unul dintre putinii „politicieni europeni” care au afirmat, „cu curaj”, sfarsitul Europei sociale care urmeaza sa fie inlocuita cu Europa performanta. Bineinteles, Traian Basescu nu a intarziat sa se refere la Romania sociala, ca stat, ilustrandu-si nemultumirea cu: deficitul de 14,7 mld lei al bugetului de pensii, de 19,0 mld lei al programelor sociale si de 4,5 mld lei al bugetului pentru sanatate. Deci, pentru presedintele Romaniei, pensiile, programele sociale si cheltuielile pentru sanatatea cetatenilor sunt racilele caracteristice statului social si, subintelegand-o fara sa o spuna direct, din cauza lor nu putem trece la Romania performanta. Trecand peste faptul ca pensiile nu sunt, in nici un fel, o activitate de asistenta sociala ca, de altfel, si asigurarile de sanatate, dl Basescu ar trebui sa inteleaga, daca ar gandi in timpul cand nu se ocupa cu organizarea „stratagemelor” electorale”, ca deficitele la care se refera nu au legatura cu „statul social” ci cu dezorganizarea adusa de incompetenta clasei politice si mai ales cu incompetenta sa personala si a celor pe care i-a cocotat in diverse functii. Dl Basescu uita ca radacina acestor deficite sta, in primul rand, in degradarea economiei noastre, degradare despre care sunt foarte multe de spus legat de asa numita clasa politica. Ar trebui ca dl Traian Basescu sa mediteze si la influenta negativa pe care au avut-o, asupra economiei, din vina sa directa, inghetarea relatiilor cu China, adversitatea introdusa in relatiile cu Rusia, transformarea Romaniei intr-un partener de mana doua pentru tarile din Uniunea Europeana, neglijarea agriculturii, anemierea prin masuri inepte a intreprinderilor mici si milocii, etc. etc. A arunca toate acestea in spatele celor care traiesc de azi pe maine, sau mai rau, si a motiva asa zisele „masuri de austeritate”  cu idei de „filozofie politica”, nu va aduce rezultate. Intr-adevar, criza economica, revenita cu putere, trebuie tratata cu masuri adecvate luate profesionist, analizate si propuse de specialisti si nu prin divagatii infumurate. Este absolut necesar sa tintim spre o Romanie performanta, ceea ce nu se poate face, insa, cu ministrii din actualul cabinet si nici cu un prim-ministru ca Emil Boc. Avem nevoie de colaborare intre fortele politice si nu de injuriile lui Ioan Olteanu sau de atacurile furibunde ale Robertei Anastase sau ale Elenei Udrea. A gandi, neglijand marile probleme ale Romaniei, doar la felul in care poti pune mana pe putere prin diverse „subterfugii”, adica prin falsificarea vointei poporului roman, inseamna a-ti trada tara.  

Nu am auzit ca, in cei sapte ani de presedintie, dl Traian Basescu sa fi patronat elaborarea unui plan real de trasare a etapelor pentru transformarea tarii noastre intr-o Romanie performanta. Este un drum greu pe caretrebuie sa-l cunoasca toti romanii. Din pacate romanilor li se ascund informatii elementare. Auzim, zilnic, ca bugetul este sarac, ca nu sunt bani, sunt acuzati medicii, farmacistii, profesorii, etc. dar nu am auzit ca primul-ministru sa ne informeze cum stau lucrurile de fapt. Oricat se scrie in presa, nimeni nu ne lamureste de ce se ARUNCA, in mod nepotrivit cu actuala perioada, sume mari pe investitii scumpe si neproductive. Nimeni nu ne spune de unde sunt banii cu care se mitueste electoratul. Sau ce motiv impiedica desecretizarea contractului pentru concesionarea, catre RMGC, a exploatarii aurului de la Rosia Montana, sustinuta cu nejustificata insistenta de dl Traian Basescu? Nu poate exista decat un motiv: contractul este defavorabil Romaniei si ascunde interese cu totul straine de interesul national. Etc. etc. Din aceleasi motive, de regula, contractele pentru achizitii publice sunt declarate „secrete”. Un exemplu, printre multe altele, este contractul Bechtel. Romania performanta este departe si nu dl Basescu o va aduce, Domnia-sa crezand, probabil, ca Romania poate deveni performanta prin „iesirea din sistem” a pensionarilor si a celor care indraznesc sa creada ca au dreptul, pentru banii lor, la ingrijirea sanatatii.

Domnul Basescu, mare iubitor al „performantei”, poate fi linistit. Romania sociala este pe moarte, iar decesul sau este provocat de moartea performantei statului nostru datorita incompetentei guvernamentale si, in special, a Domniei-Sale. 

FALSIFICAREA VOINTEI CETATENILOR ROMANIEI=TRADARE DE TARA

Se vorbeste mult, in ultimul timp despre eventualitatea unei mari fraude electorale, despre pregatirea a diverse mijloace de influentare si falsificare a vointei electoratului. In timp ce Romania se afla pe marginea prapastiei falimentului economic, in timp ce suntem coplesiti cu noi taxe si cresteri de preturi, in timp ce ne pregatim pentru o iarna grea, cu medicamente imputinate si caldura scumpa, politicienii PDL au cu totul alte preocupari, ca: votul prin corespondenta, comasarea alegerilor, o noua lege electorala, ascunderea adevarului despre situatia economiei, etc. etc. Toate acestea ma fac sa cred ca, intr-adevar, PDL vrea sa ramana la putere, in continuare, prin frauda. Cred ca romanii si, mai ales politicienii, indiferent de partid, trebuie sa inteleaga ca falsificarea, prin orice mijloace, a vointei cetatenilor Romaniei este un act de tradare a interesului national, care trebuie tratat in consecinta.

Votul prin corespondenta, care va aduce PDL-ului, dupa parerea dlui Teodor Baconschi, un milion de voturi, este un instrument de FRAUDA greu de contracarat. Numirea, in ultimul timp, a noi consuli, oameni de incredere ai PDL, in tarile cu o diaspora romaneasca numeroasa, face parte din pregatirea acestei fraude. Faptul ca Traian Basescu a iesit presedinte cu o minuscula majoritate, culeasa din Moldova, in timp ce pe teritoriul Romaniei a pierdut, este concludent. De fapt, de ce trebuie sa participe la vot catateni romani care, in buna parte,  nu se vor mai intoarce acasa si nici nu mai sunt in contact direct curealitatile romanesti? De ce trebuie sa ne hotarasca soarta cetateni din Moldova care pot fi banuiti ca au cerut cetatenia din alte interese? 

De ce se numesc in posturi de consul, membri de partid complet nepregatiti pentru aceasta activitate?

Trivialitate si agresivitate

Sub titlul de mai sus, un ziar brasovean publica, in 20 august, un editorial, semnat de dl Alexandru Ganea, in care autorul isi exprima parerile despre „cauzele pentru care am ajuns, ca natie, in halul in care suntem”. Fiind, in buna parte, de acord cu dl Ganea si convins de nevoia de a patrunde si a discuta deschis „mecanismele” evolutiei societatii romanesti, societate aflata intr-un ingrijorator proces de degradare, imi permit sa adaug, la constatarile autorului, cateva observatii. Am asistat in ultimii 20 de ani la un declin accelerat al scolii, la modificarea frecventa, dupa bunul plac al diversilor ministri si fara o analiza serioasa de fundamentare, a curiculei, a continutului unor materii importante ca „Limba si Literatura Romana” sau „Istoria Romaniei”, a desfasurarii principalelor examene, etc. Concomitent, s-a dat un veritabil atac, de catre clasa politica, la demnitatea profesorilor. Acestia au fost umiliti in diverse feluri de catre mai marii lor dar si de elevii, fii de bogatasi dubiosi, veniti la scoala la volanul unor masini al caror cost se apropie de salariul de o viata a celor care ar fi trebuit sa-i educe. Iesiti din scoala, prea multi dintre fostii elevi se dovedesc a fi niste ignoranti ridicoli, niste indivizi preocupati de distractie sub forma de alcool, nopti pierdute si femei, traitori pe banii dubiosi, de multe ori, ai parintilor. Ei alimenteaza, din ce in ce mai substantial, numeric, societatea de care ne plangem.Pe de alta parte milioanele de romani saraci, multi dintre ei terorizati de lipsa unor elementare oportunitati, hraniti nesanatos, fara igiena elementara, fara ingrijire medicala, etc. asista la desmatul celor care cheltuie un milion de euro pentru o nunta, isi fac concediile in locuri exotice unde o mie de euro abia ajunge pentru o zi, se imbraca cheltuind mii de euro pentru o pereche de pantofi sau o geanta si care, in schimb, ajunsi in varful ierarhiei de stat, se ocupa, in primul rand, de razboiul pentru putere, iar acest razboi este, de foarte multe ori, purtat cu agresivitatea si trivialitatea pe care, prea multi au deprins-o in cei „sapte ani de acasa”. Ei sunt „modelele” sociale, lor trebuie ” sa le multumim”, ca sa-l citez din nou pe dl Ganea, pentru „halul” in care am ajuns, pentru inlaturarea de la parghiile decizionale a veritabilei intelectualitati, a celor competenti, inlocuiti cu oportunisti politici lacomi, lipsiti de patriotism real si fara scrupule. Va recomand articolul la care ma refer.

Daca taceau…

De o buna bucata de timp, Traian Basescu si Emil Boc se intrec in a ne lumina, pe posturile de radio si televiziune obediente, cu panseuri despre cele mai diverse subiecte, legate, bineinteles, de modul genial in care au facut „tot ce trebuie”, asa cred ei, pentru salvarea si prosperitatea noastra. Acum doua-trei zile, dl Basescu a vorbit din nou. Nu-mi venea sa cred, ascultandu-l, cum sustinea  cedarea, prin concesiune, a aurului de la Rosia Montana. Ca sa ne convinga, dl Basescu a folosit, ca argument „decisiv”, nevoia de a mari rezerva de aur a Bancii Nationale. Rezulta ca Presedintele Romaniei nu stie ca nimic din aurul ce se va exploata, eventual, prin contractul de concesiune negociat pana acum, nu va intra in rezerva Bancii Nationale decat cumparandu-l de la concesionar la pretul pietii care este acum de cca 1800 de dolari uncia -31 de grame-.  Statul Roman se va alege doar cu redeventa, impozitele si dividendele. Ma intreb, de ce intervine dl Basescu in favoarea acestei afaceri? De ce da acest semnal autoritatilor? De ce trebuie sa ne grabim sa cheltuim una din ultimele rezerve ale Romaniei? Ce interese obscure, secrete, sunt pe dedesubt? Copiii nostri nu au dreptul la nimic din resursele tarii? Sa nu uitam ca am dat o buna parte din petrol si din gazul metan. Azi l-am ascultat si pe dl Boc. A raspuns, oarecum, dlui Basescu, adoptand o atitudine mai nuantata, spunand, printre altele, ca nu este un fan al acestei afaceri. Interesant! Ce stie dl Boc? De ce s-a referit la Rosia Montana dupa ce se parea ca Presedintele a trasat atitudinea guvernamentala? Tot azi, dl Boc si-a permis sa spuna, in cadrul campaniei sale electorale, ca Victor Ponta si Crin Antonescu s-ar fi bucurat daca Romania intra in faliment, ca Opozitia nu a dat nici un fel de ajutor Guvernului pentru salvarea tarii din criza. Cred ca cuvantul „nerusinare” este cel ma potrivit pentru a caracteriza ideile dlui Boc. Domnia -Sa a uitat ca ceea ce el si Traian Basescu numesc „reforma”, inclusiv „masurile anticriza”, s-au adoptat sarind peste Parlament, sarind peste noi, cetatenii Romaniei, ca orice a spus Opozitia a fost tratat cu profund dispret si cu calomnii.

Alte doua zacaminte importante de aur sunt aproape de deschiderea exploatarii prin concesiune de catre doua firme private. Dl Boc nu se simte dator sa ne dea detalii? Cine sunt patronii acestor firme? Ce politicieni sunt amestecati? Care sunt conditiile contractului de concesiune?

AZI IN TIMISOARA, MAINE-N TOATA TARA?

Este adevarat ca , din nenorocire, ne-am deprins ca tara noastra sa fie scena desmatului, a deslantuirii primitivismului, a obrazniciei fara limite a lichelelor. Javrele au luat si iau in stapanire Romania, o tara pentru care nu au facut si nu vor face nimic. Si totusi, am aflat ca sunt locuri in care se petrec fapte mai cutremuratoare, fapte care sunt o grava amenintare la fiinta tarii noastre. Nu ma refer la ceea ce face un individ ca Hoara care, cu tupeul caracteristic anumitor politicieni, ne minte cu zambetul pe buze. Sunt multi ca el. Ma refer la ceea ce am vazut, intr-un reportaj televizat, ca se petrece la Timisoara unde, fapt despre care se vorbeste de multi ani, mafia tiganeasca a luat in stapanire strazi intregi, unde tiganii isi etaleaza, fara urma de frica sau rusine, castelele sau masinile de sute de mii de euro. Am putut vedea cum tiganilor nu le pasa de POLITIE, am putut vedea cum sunt agresati si fugariti ziaristii, am putut vedea cum pentru ei nu exista autoritatea statului. Nimeni nu-i intreaba de unde au banii cu care ne sfideaza. Sigur ca nu din munca, sigur nu din spoit tingiri, din potcovit cai sau din sapat santuri. Sigur ca aceasta mafie, deosebit de primejdioasa, are legaturi cu indivizi corupti, cu siguranta politicieni, care o protejeaza si o sprijina in activitate.

Problema tiganilor este una din marile probleme ale Romaniei. Ce au facut politicienii pentru a oferi o solutie viabila? NIMIC.   S-au cheltuit multi bani, fara rezultate, iar organizatiile care i-au cheltuit, nu se stie pe ce, si care se bat cu pumnul in piept pentru drepturile acestei etnii cer mai multi. Nu s-a facut, inca, nici un studiu sociologic serios  pentru a se gasi o cale de reducere a diferentelor mari de morala dintre noi si ei. Mai mult, se pare ca romanii sunt cei care imprumuta tot mai mult elemente de comportament si limbaj de la tigani. Nu cumva procesul de integrare functioneaza invers? Nu cumva, incet, incet, ne integram noi in societatea tiganeasca si nu ei intr-a noastra?

Nuclee ale mafiei tiganesti, in diverse stadii, par a se forma si in alte zone ale Romaniei. Vom ajunge sa ne temem de aceasta etnie? Ce aveti de gand Domnule Presedinte Basescu?

TAXA PE RESPIRATIE

Incep prin a multumi UDMR pentru prietenia pe care o manifesta, cu orice ocazie, fata de romani. Cei trei ministri: Kelemen Hunor, Attila Cseke si Laszlo Borbely au avut o activitate remarcabila in urma careia am ramas fara spitale si platim pentru ca am indraznit sa avem masina. Despre dl Hunor nu am auzit nimic. Vreau, insa, sa-i dau o mana de ajutor dlui Laszlo Borbely care, ca Ministru pentru Mediu, se lupta, din toate puterile, chiar daca se face de ras in fata Uniunii Europene, pentru aplicarea principiului: „poluatorul plateste”. M-am gandit bine si mi-am dat seama ca fiecare roman degaja, de fiecare data cand expira, o cantitate, deloc neglijabila, de CO2, gaz puternic poluant. Propun dlui Borbely ca fiecare roman sa plateasca o „taxa pe respiratie”, de 500 de euro anual, incepand de la nastere si pana la moarte. Se vor aduna vreo 10 miliarde de euro pe an cu care Guvernul, condus (?) de dl Boc, va putea realiza 10-15 km de autostrada, la pretul, multumitor pentru Guvern, de un miliard de euro pe kilometru, si vor ramane bani si pentru panglica pe care o va taia, anual, primul-ministru.

In locul lui Dumnezeu!

Am putut afla, in ultimele zile, ce ar fi facut dl Traian Basescu daca ar fi fost in locul Regelui Mihai I in 30 decembrie 1947 si cu cat curaj ar fi refuzat abdicarea. Am mai aflat ce ar fi facut daca ar fi fost in locul maresalului Ion Antonescu la 22 iunie 1941 cand, ca un brav ce este, Traian Basescu ar fi strigat, ca si maresalul: Ostasi, va ordon, treceti Prutul!  Asa ca in mintea mea si-a facut loc o intrebare pe deplin legitima: Ce ati face, mult iubite si stimate domnule Presedinte, daca ati fi in locul lui Dumnezeu? Sunt sigur ca va visati, de multe ori, in aceasta postura, asezat pe un tron din norisori, inconjurat de ingerasi si ingerele blonde, care, sub bagheta lui Emil Boc, va canta laude alternate cu cate un cantecel lumesc. Orice veti face, va rog, stimate Domnule Presedinte, ca, atunci cand va inchipuiti ca sunteti Dumnezeu, sa faceti o minune si sa scoateti, cu adevarat, Romania din recesiune. Va mai rog sa dati ceva minte ministrilor nostri si, mai ales, domnului Boc. Nu uitati, va rog, sa va ocupati si de rezultatul viitoarelor alegeri. Faceti o minune ca, tare ma tem, asa cum merg lucrurile, s-ar putea ca PDL sa nu mai intre in Parlament.

Nimic din afirmatiile dlui Traian Basescu, emise cu ajutorul fostului ziarist Ion Cristoiu, nu a fost intamplator. Actualul Presedinte vrea ca, rascolind in sentimentele si, mai ales, in resentimentele noastre, sa redevina cel in care multi au crezut. S-a terminat domnule Basescu! Numai prostii mai pot fi manipulati cu astfel de gogosi. Este adevarat, mai sunt si din acestia. Din pacate, insa, aceste incercari fac mult rau poporului Romaniei.

Si, cu tot respectul, asa cum l-a castigat si deci atat cat i se cuvine, un sfat pentru Domnul Presedinte Basescu. Cred ca este bine, Domnule Presedinte, sa renuntati la rabufnirile de infatuare, de nemarginit orgoliu, de cadere in gravul pacat al vanitatii si sa nu va mai dati cu parerea, fara sa fie nevoie, nascand adversitati sau, foarte grav, jucandu-va cu soarta poporului roman. Intro zi, care nu se stie cand va fi, veti ajunge in fata lui Dumnezeu care va va judeca. Pana atunci, ca cetatean al Romaniei, va sfatuiesc sa demisionati si sa lasati acest popor fara rabufnirea de totalitarism pe care, cred, i-o pregatiti. 

Ma simt tradat. De ce si de cine? (2)

 Neputand rezista impulsului, pornit din infatuarea nemarginita care-l caracterizeaza, Traian Basescu s-a hotarat sa impartaseasca „prostimii” cate ceva din profunzimea conceptiilor sale privind „regionalizarea” Romaniei sau, cum spun unii, reforma administrativa a tarii. De fapt aceasta reforma administrativa este numai o targuiala, antinationala, intre Basescu si UDMR, ambele parti avand in vedere numai interesele lor inguste, cele ale romanilor neavand nici cea mai mica importanta. In rest a fost usor sa intelegem, din expunerea si raspunsurile absolut penibile date, ca o astfel de actiune, uriasa din toate punctele de vedere, nu a fost analizata nici macar la nivelul unui elev de scoala elementara. In mintea dlui Basescu este un adevarat haos, nu stapaneste nimic din ceea ce se va intampla cu toate institutiile statului, din ceea ce se va intampla cu economia Romaniei. Dl Basescu nu poate da niciun fel de raspunsuri in legatura cu evolutia numerica a aparatului de stat, in schimb sustine cu incapatanare ca se vor face mari economii. Cat? Cum? In ce fel? De fapt, Traian Basescu urmareste doar pastrarea in viata a coalitiei de la putere prin orice concesii facute UDMR si disparitia prea multelor judete conduse de opozitie si desfiintarea a cat mai multe localitati cu primari PSD, PNL sau PC.

Este nevoie de aceasta regionalizare? Raspunsul depinde de rezultatul unei analize reale pe care, ma tem, PDL nu o poate face.

Traian Basescu este intr-o situatie grea. Singura iesire: DEMISIA!

Iata care poate fi scopul regionalizarii Romaniei

Anii mandatului dlui Traian Basescu; evenimentele la care am fost martor in acest timp; informatia pe care o ingurgitez zilnic; vorbele aruncate prin posturile de radio si televiziune, cu contrazicerile bine cunoscute de la o zi la alta, de catre Traian Basescu, Emil Boc, Elena Udrea, etc; m-au invatat sa nu cred nimic din ce spun acestia si sa incerc sa gasesc ce se ascunde dedesubt. Iata, de exemplu, ce cred ca se ascunde sub asa numita regionalizare a Romaniei, ultima tema aruncata politicienilor, ziaristilor si, mai ales, naivilor, de catre dl Basescu:

Regionalizarea, sub forma impartirii Romaniei in mega-judete, va fi subiectul unei legi care se va aproba, in FOARTE MARE GRABA, prin angajarea raspunderii Guvernului. Prin aceasta Lege, printre altele, va inceta mandatul actualelor Consilii Judetene si cel al Presedintilor acestora. In locul lor se vor infiinta noile regiuni, numite judete (?) si se vor instala, pana la alegeri, Presedinti provizorii ai acestora ajutati de un aparat birocratic, prin  numire de catre Primul Ministru. Toti cei numiti prin aceasta procedura vor fi acreditati cu puteri deosebite, sub pretextul „grelelor sarcini” ale trecerii la noua organizare. De fapt „grelele sarcini” vor fi cele legate de pregatirea si CASTIGAREA alegerilor de catre PDL. Presedintii numiti, impreuna cu cei care ii vor ajuta, vor fi pedelisti dintre cei mai implicati in dedesubturile politicii actualei Puteri si care stiu ca, la cel mai mic gest de nesupunere, risca foarte mult. 

Odata cu Consiliile Judetene se va desfiinta si Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Sorin Oprescu nu va mai fi Primar General si va fi inlocuit, provizoriu, de catre Elena Udrea.

Puterea se grabeste sa elaboreze si sa aprobe aceasta Lege pentru a castiga timp, cat mai mult timp, de actiune, pentru ca cei numiti ca mai sus, sa poata „organiza”  alegerile. Probabil ca multi dintre cei numiti provizoriu vor candida si vor castiga alegerile, care se vor desfasura intr-un singur tur de scrutin.

Acest scenariu poate lamuri inconstienta si superficialitatea cu care acesti pedelisti se joaca cu soarta tarii. Singurul scop: PUTEREA.