Eu, tu, el, noi si…Uniunea Europeana (2)

4.815.816 romani, din cei 17.495.601 inscrisi in listele electorale, adica 27,52 %, au votat si i-au ales pe cei 33 de europarlamentari care vor reprezenta in Parlamentul European, nu Romania, ci partidele care i-au „selectionat” si inscris pe listele de candidati. Care a fost, pentru Romania, principala miza a acestor alegeri? Dupa parerea mea, daca partidele romanesti ar fi reusit sa faca o selectie de adevarate personalitati, care sa se manifeste, in Parlamentul European, ca niste politicieni cu o pregatire solida, cu o buna cultura generala, care sa vorbeasca cel putin doua limbi straine si sa aiba un comportament matur, echilibrat, imbinat cu cunoasterea regulilor de politete general acceptate, am fi avut mult de castigat ca imagine a Romaniei. Ma tem, insa, ca cei care raspund acestor cerinte sunt foarte putini in politica noastra, iar altii, alungati de „vanghelizarea” ridicata la principiu de organizare partinica, nu numai in PSD,  se lasa foarte greu recrutati. Ce putem spune, totusi, despre cei 33 de „alesi”? Cred ca trebuie felicitat Corneliu Vadim Tudor pentru inspiratia de a-l fi pus pe lista PRM, pe locul 2, pe George (fost Gheorghe) Becali, care, propulsat de Justitia noastra si transformat de o miscare mediatica, isterizata, din potential infractor in erou national, a reinviat un partid, gata sa cada definitiv in uitare, si s-a trezit europarlamentar. Fara Becali nu l-am fi gasit pe lista nici pe Vadim, ca sa nu mai vorbesc de un oarecare Claudiu Tanasescu. Mi-e jena  sa comentez prezenta intre europarlamentarii romani a dlui Becali. Cu aceiasi jena, incerc sa inteleg cat de cretini ne cred cei care vor sa ne faca sa credem ca o fata banala si neinsemnata, o fata cum vezi cu miile pe strada, o fata pe care o depasesc multe alte mii de fete de aceiasi varsta, primeste 4,22% din voturi si ne  poate reprezenta in Parlamentul European. Oare tatal ei nu se teme de gafele pe care le va face atunci cand „papa Boc” si alti „admiratori” nu vor mai fi, prevenitori si servili pe langa ea? Ne va spune cineva cu ce bani s-a umplut tara de postere in care parea frumusica, datorita retusurilor, si ne indemna sa luam atitudine? Eu iau atitudine si spun ca nu pot crede in „miracolul” care a facut-o  europarlamentar.  Trecand mai departe, remarc multele, prea multele nume de personaje „modeste”, de asa zisi politicieni care au ca suport „partidul” si numai „partidul”. Printre ei, Rares Niculescu, cel care amestecat intr-o incaierare dintr-o locanta clujeana a fost,cu clementa, amendat si a pierdut postul de purtator de cuvant al Guvernului. Ma opresc. Este o pierdere de timp prea multa atentie data acestor domnisoare, doamne si domni. Noapte buna, Romania. Sper ca, totusi, sa te trezesti  intr-o dimineata.           

Publicitate

Vorbe, vorbe, vorbe…

Ziua Europei. Coada la sarmale, dans, lansare de candidati pentru Parlamentul European, pentru Presedintia Romaniei, totul ambalat in vorbe. Multe, multe vorbe care curg si incearca sa ne anestezieze, sa ne asurzeasca, sa ne orbeasca, sa ne faca sa uitam grijile si necazurile, sa ne faca sa credem ca „traim bine”, sa ne faca sa credem ca minciuna este adevar, ca saracia este bogatie si ca incompetenta este cheia succesului. Nimeni nu a vorbit, insa, despre votul unanim prin care Bundestagul a transmis Uniunii Europene un mesaj care a rasunat ca o palma pe obrazul nostru si care, in esenta,  spune : „Romania este o tara in care Justitia nu functioneaza corect si in care coruptia este la ea acasa.  Nu-i mai dati bani”.   Nimeni nu a vorbit despre ingrijorarea cu care milioane de romani se zbat in lipsurile de azi gandind la cele de maine. Nimeni nu si-a cerut iertare pentru promisiunile mincinoase care au falsificat alegerile, pentru dilentantismul cu care a fost exercitata guvernarea, pentru politica externa care ne-a lipsit de prestigiu si ne-a dus pe un loc codas in Europa. Exista vreo solutie? Da! Numai una. Indepartarea de la putere a celor care nu o merita! De sus pana jos.