Incep prin a va felicita pentru gestul, nu-l pot numi politic, prin care ati devenit parlamentar „independent”, castigand astfel umilitorul drept de a executa, fara cracnire, deci in deplina „independenta”, ordinele transmise, prin seful de grup, de catre cel pe care-l iubiti si stimati. De fapt am vrut sa va intreb daca simtiti vreo urma de rusine, sau poate de mandrie, participand la rasturnarea lui Mircea Geoana, fostul prieten si partener de crez politic, pentru a contribui, astfel, la „reforma si modernizarea statului”, asa cum o doreste noul Dumneavoastra mentor. Regret naivitatea cu care, timp de multi ani, v-am stimat, crezand ca sunteti un om politic care merita aceasta stima.
P.S. Sa nu credeti ca sunt ingrijorat de soarta lui Mircea Geoana. A ajuns presedinte al Senatului in calitate de artizan al unei aliante de aceiasi calitate cu cea care se construieste acum. Ma ingrijoreaza soarta acestei tari si a noastra, cetatenii sai. Cele ce se petrec acum pe fondul lipsei de respect pentru LEGE, vor evolua, cu repeziciune, spre totalitarism. Sa dea Dumnezeu sa gresesc.
Viata vazuta de Mircea Suman 