Un an de incapatanare

Rusinoasa aniversare. Un an de cand Traian Basescu, cu cinism si, cred, cu o secreta satisfactie, ne anunta ca se vor reduce salariile bugetarilor cu 25% si pensiile cu 15%. Nu au putut reduce pensiile, i-a oprit Curtea Constitutionala care, ma tem,  ca azi nu s-ar mai opune acestei masuri. A urmat prabusirea veniturilor in toate domeniile, insotita de o inflatie nemiloasa. Demoralizati, cu demnitatea faramitata, romanii se scufunda in mizerie. Disperati, inspaimantati de spectrul foametei,  se bat pe pomana aruncata cinic de cei care s-au imbogatit din saracia lor, isi vand restul de mandrie si, uneori, votul. In acest timp, cei care s-au cocotat, calcandu-si compatriotii in picioare, la varful puterii, se lauda cu felul in care au salvat tara, se straduie sa ne faca sa credem ca negrul este alb si se pregatesc sa puna in miscare, fara nici un fel de scrupule, masinatiile cu care spera sa pastreze puterea la votul din 2012. Ei stiu foarte bine ca poporul Romaniei nu-i mai vrea, stiu ca sunt autorii declinului romanesc, stiu ca sunt incompetenti si ca nu au habar despre ceea ce inseamna conducerea unei tari.  Stiu si, totusi, se INCAPATANEAZA sa ramana la putere, nu se pot desparti de dulceata fotoliilor nemeritate din care dicteaza masuri aiurea, masuri nefundamentate, masuri care au facut din Romania ultima tara din Europa, masuri care au lungit boala grea a crizei economice. Sustinuti de slugile din presa, sustinuti de cei care castiga, nu putin, din banii publici, ei spera ca vor castiga, prin orice mijloace, alegerile. Ma intreb daca aceasta incapatanare nu porneste, cumva, din credinta sincera a acestor indivizi, ca ei sunt, cu adevarat, inteligenti si competenti. Nu m-ar mira. S-au vazut atatea cazuri de indivizi care credeau ca sunt Napoleon, Alexandru Macedon sau Petru cel Mare. Ba, imi amintesc si de unul care credea ca este Dumnezeu. 

Publicitate