POKER CU MIZA URIASA

Pe noi, romanii, ne-a facut fericiti momentul in care am fost acceptati in Uniunea Europeana. Este adevarat ca s-au gasit si romani, poate clarvazatori, care apreciau ca vom fi membri de categoria II  si ca Uniunea va fi condusa de tari cu adevarat puternice, exemplificand, in primul rand, cu Germania. Au trecut cativa ani, am cotizat cu mult mai multi bani decat am primit pentru a ne apropia de nivelul de dezvoltare al celorlalte tari membre si am aflat, de curand, ca al doilea val al crizei economice ameninta, cu un adevarat cutremur, si economiile tarilor care pareau de nezdruncinat. Iar acest cutremur, se prezicea de catre un important lider politic european, s-ar putea produce intr-un termen masurat in ore. Nu poti sa nu te intrebi cum se poate ca aceasta amenintare, provocata de cresterea pana la un nivel inadmisibil al datoriei publice, al datoriei suverane a statelor europene, nu a fost sesizata pana acum. Unde au fost politicienii care , acum, ne sperie cu prabusirea euro si cer sacrificii mari din partea cetatenilor de rand. De ce nu recunosc ca ei sunt principalii vinovati? De ce politicienii nu au actionat la timp pentru limitarea indatorarii si a lacomiei bancilor care sunt, de fapt, creditorii ce ameninta existenta statelor europene? De unde au venit banii pe care bancile i-au imprumutat statelor europene? Cat din acesti bani proveneau din depunerile cetatenilor carora li se cer acum  sacrificii?

Presedintele Basescu a stat in genunchi la recentul summit si a acceptat totul fara ca, macar  de forma, sa consulte poporul roman prin intermediul  Parlamentului. Probabil ca l-a „consultat” pe ambasadorul Statelor Unite. Este sigur ca vom plati din greu iresponsabilitatea clasei politice europene si mai ales a clasei politice romanesti dar se pare ca este prea tarziu pentru a ramane in afara acestui joc de poker cu miza enorma. Toate acestea se petrec pe fondul semnelor evidente de intarire ale represiunii brutale impotriva protestelor legitime ale romanilor. Represiunea se va intari in viitorul apropiat iar radacina sa va fi, tot mai evident, arbitrariul si infatuarea din mintea presedintelui. Iata un exemplu: dl Basescu, suparat pe cei care ne imputa coruptia,  ne indeamna sa nu mai cumparam legume olandeze. Ridicol. Ar trebui sa se intrebe de ce trebuie sa importam legume si flori din Olanda, sa se intrebe de ce nu suntem in stare sa avem o politica ferma si eficienta de consolidare a agriculturii, asa incat sa minimizam importurile. De ce nu loveste dl Basescu in legumele olandeze prin crearea unei agriculturi romanesti functionala si productiva?

Uniunea Europeana a fost, de la inceput, un esafodaj nestabil, o constructie fara fundatie, asezata pe nisip. Aceasta Uniune nu are o politica externa unitara, nu are armata, nu are sistem fiscal, etc. Este greu de crezut ca politicienii din actualele tari membre vor renunta la parte din putere pentru a se construi o Uniune viabila. Este semnificativ, pentru utilitatea Uniunii, faptul ca dl Basescu isi permite sa incalce Constitutia fara a fi, macar, atentionat. Oricum, acceptarea si functionarea masurilor propuse la recentul summit, necesare dar tardive si incomplete, vor fi un masurator semnificativ al viitorului Uniunii.

Publicitate

Pensionarii, cei mai mancaciosi romani!

Ascult, cu un sfert de atentie, un post de televiziune. Se transmite o stire care ma face sa tresar. Nu stiu ce organism a facut niste „cercetari aprofundate” si ne informeaza ca romanii care mananca cel mai mult sunt PENSIONARII. Mai mult, „cercetatorii” detaliaza stirea si ne informeaza ca pensionarii se indoapa cu 8 kg de paine pe luna, adica 265 de grame pe zi, in timp ce agricultorii se multumesc cu 6 kg. Incerc sa inteleg aceasta gogomanie. Eu, fiind diabetic, sunt limitat la 200 de grame de paine pe zi, adica 6 kg  pe luna. Este foarte putin, este nimica toata. A spune ca agricultorii se hranesc cu 200 de grame de paine pe zi este, nu ma sfiesc sa o spun, o prostie. Ma mira faptul ca cei care comenteaza nu-si dau seama de ridicolul acestei afirmatii. Sigur ca nu ni s-a spus cata mamaliga adauga la paine agricultorii. Va asigur ca agricultorii mananca spre 15 kg de paine pe luna, din care o parte, sau toata, poate fi inlocuita cu mamaliga. Stirea, asa cum a fost prezentata, este o diversiune indreptata impotriva pensionarilor, o diversiune care, receptionata de politicienii adepti ai austeritatii cu orice pret, se va transforma in si mai multa ura impotriva pensionarilor care mor prea lent fata de nevoile tarii gospodarita de PDL. 

Datele folosite de catre postul de televiziune provin de la ECONTEXT. ro. Pe site-ul cu acest nume puteti gasi si un clasament al judetelor dupa nivelul de trai. Criteriul, de neinteles, al intocmirii acestui top este „cresterea suprafetei intravilane” in anii nostri. Deci cu cat primarii au reusit sa mute mai mult linia de demarcatie a suprafetei oraselor, indiferent de felul in care a fost folosit sau, de multe ori, speculat terenul dobandit, cu atat in respectivul judet s-a trait mai bine. Foarte interesant!

Cine esti, de fapt, dle Hurezeanu?

Emil Hurezeanu. L-am ascultat multi ani pe vremea cand era una din vocile sperantei. Acum pot sa-l si vad. S-a ingrasat, mai mult decat trebuie, este elegant, cu o oarecare exagerare. Nu are simtul detaliului vestimentar, al rafinamentului care te scoate in evidenta fara sa porti pantaloni supercalcati. Dar, recunosc, personifica, cu mult succes, prosperitatea. Castiga, cred, multi bani si nu-l ameninta vreo reducere.   In acest moment participa la un talk-show politic la Realitatea tv. Se discuta despre coruptie, despre falsul capitalism romanesc, despre „gastile” politico economice. Cineva reia un subiect, pot sa-l numesc „de scandal”, din presa zilelor trecute: concediile pe Coasta de Azur ale dlui Videanu, ale prietenilor sai de afaceri, concedii la care se cheltuie sume enorme si la care se pun la cale noi afaceri, noi numiri in posturi grase, noi trimiteri in posturi din strainatate.  Dar, iata: vorbeste dl Hurezeanu care, cu dibacie, incearca, ca un bun avocat, sa strecoare indoiala in mintile noastre, incearca, de fapt sa-l apere pe dl Videanu. Mai trec cateva minute si aud, din gura aceluiasi domn, o afirmatie stupefianta: dl Basescu si-a asumat riscul de a anunta, personal, romanilor, reducerea pensiilor cu 15% si a salariilor bugetarilor cu 25%. Dl Hurezeanu  face aceasta afirmatie cu aerul ca vorbeste despre gestul unui mare om de stat. Sigur ca nu am putut reda exact cuvintele dlui Hurezeanu, dar am redat, cred eu, cu exactitate, evolutia acestui domn. Nu este unul din faptele importante ale acestor zile, dar este un fapt plin de semnificatie si, in acelasi timp, o mare deceptie, pentru mine.  Inchid televizorul. Ar fi intelept, din partea mea, sa nu-l mai deschid.

UDMR in dilema: pro sau contra majoritatii romanilor?

Este usor de inteles, pentru toti cetatenii Romaniei, ca formatiunea politica (?), cu caracter etnic, intitulata Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania -UDMR- a reusit sa foloseasca, cu multa indemanare, cele 6-7 procente obtinute in alegerile din ultimii 20 de ani pentru a participa la multe dintre guvernarile de diverse culori politice si a obtine numeroase avantaje pentru liderii si clientela sa politica. Marturisesc ca am privit cu un fel de admiratie aceasta indemanare ca si inteligenta politica a liderilor acestei formatiuni. Din pacate, gestul, motivat de interese politice, de alaturare a UDMR la coalitia care inca ii sustine pe Presedintele Basescu si Guvernul Boc, ne-a facut pe multi sa apreciem ca Marko Bela si cei din jurul sau si-au pierdut clarviziunea politica pe termen mediu si lung. Nu comentez acum felul in care UDMR a fost „recompensat”, pentru acest gest, printre altele promitandu-i-se, cred, autonomia teritoriala. Vreau, in schimb, sa dezaprob miopia politica a liderilor UDMR. Cunosteau foarte bine calitatea presedintelui si a premierului, dar nu si-au putut stapani „lacomia”. Peste cateva zile vor fi pusi in situatia de a vota pro sau contra motiunii de cenzura, de a vota pro sau contra propriului electorat, de a vota pro sau contra majoritatii romanilor. Cred ca liderii UDMR inteleg ca un vot impotriva motiunii de cenzura va duce la redeschiderea ranilor, superficial cicatrizate, a relatiilor dintre maghiari si romani, multi intelegandu-l ca un vot impotriva celor multi care doresc un nou guvern. Cum vor proceda? Vor vota pentru motiune daca sunt adevarati politicieni, interesati de propriul electorat si de viitorul tarii ai carei cetateni sunt.

Inca o minciuna

Se apropie „motiunea de cenzura”. Pe langa dna Udrea, premierul si ministrii nu mai au somn. Majoritatea a inceput sa se dilueze si nu ar fi de mirare ca guvernul sa iasa din ring. Sigur ca, in acest timp, in subteranele puterii, se incearca totul pentru a nu se pierde puterea. Vom vedea. Cheia este in mainile UDMR care,sigur, va vota pentru interesele celor care-l conduc si nu pentru ale Romaniei, dar se poate ca pana in ziua votului dl Marko Bela si cei din jurul sau sa reuseasca sa priveasca putin mai departe si sa inteleaga ca interesul lor electoral este sa spuna „DA” motiunii. Guvernul ia, insa, si alte masuri. Iata, dl Seitan ne-a anuntat azi ca, dupa 31 decembrie, vor creste pensiile. A cui o fi fost ideea acestei minciuni gogonate destinata naivilor si cu care se spera sa fie linistiti pensionarii si parlamentarii PDL care au inceput sa se agite, simtind ca se apropie sfarsitul. Mi-e jena pentru dl Seitan. Om cu parul alb, care pare serios, se lasa angrenat in minciunile guvernamentale. Oricum, dupa revelion, actualii guvernanti vor putea spune: Vedeti! Daca ramaneam noi la guvernare ar fi crescut pensiile si salariile.

Un alt lider PDL, vicepresedinte al partidului, pe nume Ioan Oltean, a incercat sa strecoare, in mintea celor loviti de guvern, speranta renuntarii de catre actuala putere la reducerea pensiilor. Bineinteles, este vorba de inca un tertip in lupta impotriva primejdiei pe care au inceput sa o simta apropiindu-se odata cu motiunea de cenzura. Cred ca un tertip asemanator este si intarzierea asumarii in Parlament a legilor „austeritatii”. Datorita intarzierii, pensiile si salariile bugetarilor se vor plati in iunie nereduse si, cine stie, spera guvernantii, oponentii se vor linisti. Pentru a intelege mai bine despre ce este vorba, adica de minciuni, amintiti-va osanalele pe care acelasi Ioan Oltean le inchina lui Emil Boc.

Din aceiasi panoplie a minciunilor, a fost desprins si zvonul demisiei guvernului Boc dupa asumarea raspunderii pentru legile „austeritatii”. Bine am ajuns!

Ne-ati mintit din nou, domnule Vladescu!

Il ascult pe ministrul finantelor, dl Sebastian Vladescu, raspunzand motiunii PNL. Vorbind, dl Vladescu a facut imprudenta de a spune romanilor ca, dupa ce i-a mintit, impreuna cu tot guvernul, s-a hotarat ca este preferabil sa spuna adevarul. De fapt, in continuare, dl Vladescu ne minte. Direct sau prin omisiune. Spunand ca datorita hotararii de a arunca greul pe umerii celor mai saraci in Romania nu va fi mai rau, dl Vladescu a spus o minciuna strigatoare la cer. Va fi mai rau. Sacrificarea pensionarilor, bugetarilor, mamelor, copiilor, etc. nu face decat sa amane intru-catva termenul falimentului. Dar pentru putin. Dl Vladescu nu ne-a spus care vor fi efectele perverse ale acestor masuri adoptate fara a impulsiona, prin adevarate masuri anti-criza, productia agricola si industriala. Printre altele, scaderea consumului, implicit scaderea productiei, va aduce reducerea progresiva a incasarilor la buget ceea ce va aduce, peste cateva luni,  marirea TVA si cota unica. Degringolada economiei romanesti se va inscrie pe o spirala descendenta accelerata. Romania va intra in faliment. Dl Vladescu nu ne-a spus nimic despre eventuale masuri care sa blocheze cheltuirea banilor publici pe achizitii absolut inutile cu singurul rost de a dirija bani spre clientela politica. De fapt dl Vladescu nu ne-a spus nimic despre blocarea coruptiei, raul care ne macina de 20 de ani, raul care este principala cauza a dezastrului specific economiei romanesti si care a ajuns la apogeu sub actualul regim. Romania ar fi trecut usor peste influenta crizei mondiale daca nu am trai intr-un mediu economic care nu functioneaza sub imperiul legilor economiei de piata ci sub imperiul coruptiei.  Coruptia functioneaza pe intreg teritoriul Romaniei. Multe afaceri se fac la nivelul administratiilor locale, guvernul inchizand ochii.

Situatia este foarte grea datorita felului in care s-a pierdut, in mod iresponsabil si condamnabil, anul 2009, an in care Traian Basescu a cantat, a dansat si a baut intr-un ridicol spectacol electoral adresat naivilor care l-au votat.

Orice s-ar face nu se pot obtine rezultate fara plecarea lui Traian Basescu si a guvernului Boc, singurul mod in care se poate recastiga, in oarecare masura, increderea romanilor si participarea lor la traversarea dezastrului.

Fuga de adevar

Reactia hotarata a pensionarilor, in fata hotararii guvernului Basescu-Boc de a-i sacrifica pe altarul FMI, l-a speriat pe Traian Basescu. Cu un ranjet mult mai palid decat rictusul cinic  cu care ne-a anuntat, in Joia neagra, intrarea in coma a economiei romanesti si hotararea de a o salva prin transfuzarea cu banii pensionarilor, ai bugetarilor, ai mamelor, ai handicapatilor si ai altor necajiti, a incercat sa justifice toate acestea in fata presei convocata la Cotroceni. Nu voi comenta cele spuse in apararea sa si a guvernului de catre dl. Presedinte. Nu m-a convins. Din pledoaria sa au lipsit, din nou, elemente absolut esentiale. Dl Presedinte a vrut sa ne faca sa-l credem fara sa ne furnizeze datele esentiale ale agoniei in care se afla economia, deci fara sa ne explice de ce trebuie reduse pensiile cu 15% si nu, sa zicem, cu 17%, fondul de salarii al bugetarilor cu 25% si nu cu 26%, etc. etc. Dl Presedinte a incercat sa impresioneze prezentandu-ne o realitate grava: lucreaza cca 3.000.000 de romani care trebuie sa sustina 4.400.000 de pensionari si 1.400.000 de bugetari, uitand sa ne spuna ca avem aproape 1.000.000 de someri si vreo 2.000.000 de romani, buni de munca, plecati sa lucreze in strainatate, uitand sa ne spuna ca Guvernul nu are nimic in vedere pentru a stimula cresterea numarului de locuri de munca, uitand sa ne spuna ca aceasta este singura solutie pentru a imbunatati raportul de mai sus. Si mai grav, Dl Presedinte nu ne-a spus nimic despre masurile draconice care trebuie luate pentru a diminua evaziunea fiscala, pentru a arunca in inchisori pe cei din retelele de contrabandisti. Nu ne-a spus nimic despre cum se va cerceta, in vederea supraimpozitarii, sursa averii bine cunoscutilor milionari si multimilionari in euro care-si permit, in timp ce milioane de romani vor suporta foamea si frigul, sa cumpere, in continuare yachturi sau supermasini. Cum poti cere solidaritate unor oameni care sunt umiliti si sfidati de indivizi carora nu li se cere, in nici un fel, sa participe la efortul unei natiuni?

Regret faptul ca presa a trimis la aceasta conferinta de presa oameni foarte tineri nepregatiti in economie. Presedintelui nu i s-au pus intrebari cu privire la felul in care va reactiona piata la masurile anuntate, cu privire la efectele perverse care vor contamina intreaga economie romaneasca. S-au pus si intrebari interesante. Eu l-as fi intrebat, printre altele, de ce, dupa un an in care a cantat, a dansat, a baut si a mancat la un numar impresionant de paranghelii electorale,  nu si-a facut timp sa viziteze cateva spitale, cateva dintre scolile care scot tampiti, dupa parerea Domniei-Sale. L-as fi intrebat in ce masura se simte raspunzator pentru ignoranta cu care ne asigura ca Romania nu are a se teme de criza, in ce masura se simte raspunzator pentru felul in care, dupa peste 5 ani de presedintie, vorbeste ca si cum abia acum ar afla ce se intampla in tara, in statul al carui „sef” spune ca este.

Dl Presedinte nu s-a referit in Joia neagra la necesitatea de a supraveghea felul in care administratiile locale folosesc banii din taxele si impozitele locale si nu a facut-o nici azi, cu toate ca cele spuse de ziaristul Tolontan trebuia sa i-o aminteasca.

Asa cum ma asteptam nu au lipsit insinuarile si amenintarile voalate, caracteristice caracterului Dlui Presedinte.

Raman la parerea ca este absolut necesar, pentru binele Romaniei, ca dl Traian Basescu si dl Boc, impreuna cu cei care-i secondeaza, sa demisioneze, ceea ce, bineinteles, nu se va intampla.

Recesiune, criza economica, criza de competenta

Ne sufocam sub ploaia de „informatii pe surse”, sub amenintarea cresterii TVA si a impozitului unic pe profit, sub avalansa de comentarii inutile debitate precipitat de catre diversi „experti”. Adevarul este, de fapt, simplu si dureros. Cei ajunsi la putere se zvarcolesc sub presiunea propriei nepriceperi, lacomii si imoralitati. Ajuns, prin votul celor cu dubla cetatenie din Moldova, a romanilor plecati din tara si rupti de realitatile acesteia, pe locul de Presedinte al Romaniei, dl Traian Basescu da din colt in colt, convoaca, neconstitutional, la discutii inutile pe Primul Ministru, incercand, cu disperare, sa gaseasca solutia miraculoasa care sa-l salveze de raspunderea grava pe care si-a asumat-o cand l-a adus in functia de Prim-Ministru pe Emil Boc impreuna cu grupul care se facuse bine cunoscut prin incompetenta. Iar aceasta raspundere este cu atat mai grava cu cat Presedintele Basescu s-a amestecat si se amesteca, in ciuda prevederilor Constitutiei, in administrarea tarii. Rezultatul este prapastia falimentului economic in care suntem gata sa cadem, iar principalul vinovat este Traian Basescu. Constient de aceasta vinovatie, dl Traian Basescu foloseste, printre altele, cu scop de diversiune, dezaprobarea politicii guvernamentale prin gura dlui Sever Voinescu, consilier prezidential, cu toate ca nu cred ca va renunta la Emil Boc. Pana la urma, insa, Traian Basescu si Guvernul nu vor avea incotro si vor recurge, cel putin, la marirea TVA, care ne va fi servita insotita de diverse motivari sofisticate, printre care greselile lui Calin Popescu-Tariceanu, manevrele comuniste ale lui Ion Iliescu, etc. etc. Indiferent de masurile la care vor recurge guvernantii, Romania nu va iesi din recesiune in acest an iar atunci cand va iesi va porni la refacerea economiei de la un nivel foarte jos. Anii 2010 si2011 vor fi anii unei dramatice crize economice, vom asista la un teribil spectacol al mizeriei pe care nu cred ca il mai putem evita. Este necesar, daca actualii guvernanti au un dram de patriotism, ca Presedintele Basescu si Guvernul Boc sa demisioneze. Nu ne putem salva cu politicieni ca Adriean Videanu, Elena Udrea, Sebastian Vladescu, Roberta Anastase, Emil Boc, Traian Basescu si altii de aceiasi categorie. Avem nevoie de un guvern format strict din oameni de foarte inalta competenta, cinstiti si dedicati Romaniei. Orice amanare ne poate fi fatala. Si un sfat: fiti foarte reticenti fata de vorbaria guvernantilor.

06.05. Delegatia FMI si-a amanat plecarea la cererea guvernantilor nostri. Basescu, Boc si ceilalti se dovedesc incapabili, acum, cand suntem pe marginea prapastiei, sa ia 0 decizie. In loc sa-si dea, in corpore, demisia, autorii actualei situatii se cramponeaza de putere. Nu exista decat doua variante: demisia lui Basescu si a lui Boc, sau dezastrul economic.