Pot sa-mi vand drepturile? Este legal?

Continua scandalul traficului de ovule. Foarte bine! Toti smecherii, oricine ar fi ei, trebuie sa invete ca legea nu iarta.  De ce se intervine asa de tarziu intr-un caz cunoscut de mai multi ani, caz in care trebuie scos in evidenta faptul ca medicii israelieni au ales Romania pentru aceasta clinica deoarece aici saracia le facea pe multe femei sa VANDA ovule pe nimica toata, aceasta fiind sigur o incalcare a legii. Intarzierea ma face sa banuiesc  ca la mijloc trebuie sa mai fie vreun dedesubt. Poate ca medicii israelieni nu si-au platit „impozitele” sau, asa cum sugera cineva, se incearca sa se inchida gura israelienilor revoltati de aparitia in uniforma militara nazista a ridicolului individ numit Radu Mazare. Mai mult, ma intreb de ce nu se face ordine cu toti smecherii din Romania si, din nenorocire, sunt multi si periculosi.  Ma gandesc, printre altii, la  „cumparatorii de drepturi litigioase” care au deposedat de bunuri, sub aparenta legalitate a acestei tranzactii, numerosi oameni inocenti, proprietari de drept ai bunurilor jefuite. Ma intreb daca acceptarea, de catre ceea ce inseamna statul roman, a acestei cumparari de drepturi litigioase inseamna, prin generalizare, acceptarea cumpararii oricaror drepturi. Ce ar fi sa aflam ca individul X a cumparat dreptul la vot de la cateva mii de cetateni, sau dreptul la invatatura, sau dreptul la ocrotirea sanatatii? Ce ar fi ca la judecarea unui asasin acesta sa se apere informand instanta ca el a cumparat dreptul la viata al victimei? Vi se pare o nebunie, nu-i asa? Asa mi se pare si mie si voi crede in „justitie” atunci cand voi afla ca cei care au adunat gramezi de bani din „cumpararea de drepturi litigioase” raspund pentru aceasta. Astept sa fiu „pus la punct” de cei mai priceputi ca mine in „stiinta dreptului”. Astept sa aflu daca pot sa-mi vand dreptul la informatie pe care-l consider a fi un drept litigios deoarece nu este respectat fiind incalcat zilnic de presedinte, de guvern, de primar si de altii ca ei. Sa nu uitam ca Presedintele Basescu a sarit in apararea acestor indivizi, cu ocazia arestarii lui Puiu Popoviciu.

NOTA: Fenomenul ultra-nociv numit Radu Mazare se bucura de acceptarea clasei politice. Radu Mazare tinde sa devina un model pentru unii tineri care vor dori sa aiba la fel de multi bani dubiosi, sa adopte vestimentatia de prost gust, iubita de acest individ, sa se bucure de impunitate, etc. Folosirea insemnelor naziste  se pedepseste prin lege. Sunt curios daca va indrazni cineva , din asa numitele organe abilitate, sa se sesizeze, dupa cum sunt curios sa stiu daca Radu Mazare are obligatia sa munceasca pentru salariul de primar sau isi poate permita sa foloseasca timpul asa cum vrea. Intrebarea este valabila pentru multi alti primari si presedinti de consilii judetene, care pierd timpul in tot felul de activitati, mai bine zis inactivitati, politice, localitatile si judetele ramanand pe seama functionarilor.

Publicitate

VICTIMELE TICALOSIEI SAU ALE INCOMPETENTEI? versiune revazuta si completata

Sambata, 23 mai, ora 08:23. Televiziunile continua sa informeze si sa comenteze ingrozitorul accident petrecut ieri, in apropiere de Pasajul Baneasa-Bucuresti-, unde 4 muncitori, care lucrau in santul unei lucrari de canalizare, adanc de cativa metri, au fost ingropati sub pamantul care s-a surpat peste ei. Cei care au venit in ajutor, pompieri si personal sanitar, au fost supusi aceluiasi risc. Si, in timp ce, cu curaj si o admirabila abnegatie, riscandu-si viata, pompierii se luptau sa-i scoata pe cei patru, diverse personaje, solicitate de posturile de televiziune, dau raspunsuri pe care nu le pot aprecia decat ca „aiuritoare”, toti neaga orice raspundere si nimeni nu da un raspuns competent si responsabil. Acest raspuns este: constructorul a incalcat, in mod total iresponsabil, normele tehnice, foarte precise, de securitate a muncii pentru sapaturi la aceasta adancime. Din ceea ce prezinta televiziunile nu se vede nici urma de sprijinire a santului  in timp ce dl. Laurentiu Dogaru, director tehnic la Marconstruct, executantul lucrarii, sustine contrariul. Nu inteleg de ce, in cele 12 ore,  de la momentul accidentului si pana la recuperarea ultimului cadavru, televiziunile nu au gasit si nu au cerut lamuriri unui responsabil al lucrarii, maistru sau inginer, nu au gasit pe nimeni de la Inspectoratul Teritorial de Munca si de la Parchet.  In schimb am putut  asculta pe domnul Atanasoaie, prefect al Bucurestiului, al carui raspuns este jenant. Acest domn, in loc sa se asigure, si sa ne asigure, ca organismele statului sunt prezente, culeg  probe si ancheteaza pe cei care purtau raspunderea lucrarilor, face aprecieri despre cat de compact este terenul, despre dificultatea lucrarilor, despre fapte la care nu se pricepe si nici nu trebuie sa se priceapa. 

S-a petrecut un foarte grav accident colectiv. Din cei patru muncitori, care lucrau in conditii de mare risc, la ordinul cuiva, intr-un sant foarte adanc, trei au murit, prin sufocare, in chinuri, sub apasarea catorva tone de pamant. Ce se va petrece in continuare? Vom mai afla ceva? Va ancheta cineva cum a fost incredintata lucrarea firmei LENA, care a subcontractat-o cu firma MARCONSTRUCT?  Ce rol are LENA, in afara de a incasa bani fara sa lucreze? Ce controale s-au facut, cu adevarat si nu numai pe hartie, de catre Inspectia Muncii?  De ce inspectorul general, sef al Inspectiei Muncii,  nu a venit sa vada ce fac, la locul unui accident atat de grav, subordonatii sai? Nu cumva lipsa masurilor de lucru in conditii de securitate este datorata lacomiei, dorintei de a mari profitul?  Se pot pune multe intrebari si este foarte important ca opinia publica sa afle daca organismele statului isi fac datoria si daca, nu cumva, schimbarea motivata politic, pe care eu o apreciez ca iresponsabila, a tuturor celor care conduc, la diverse nivele, aceste organisme nu adauga un plus de incompetenta actiunii acestora.  

Lucrarea se executa pentru Ministerul Transporturilor. Raspunderea merge pana la nivelul dlui Radu Berceanu, ministrul Transporturilor, care trebuia sa se asigure ca in minister exista structurile necesare si ca acestea actioneaza.  

DUMINICA, 24.05   Nu reusesc sa gasesc informatii, cat de cat relevante despre Marconstruct. Este o firma fara site Internet si care, in consecinta, pare ca se ascunde de „lumina zilei”. Probabil ca Marconstruct nu indeplinea conditiile de eligibilitate pentru licitatia, daca a fost vreuna, de incredintare a lucrarilor, dar lucreaza, fara probleme, ca subantrepriza, sub paravanul firmei PORTUGHEZE: Lena. Este raspunderea GRAVA a aceluiasi  „priceput la vorbe” ministru, dl. Radu Berceanu. De ce se permite ca firme, fara potentialul necesar, cel putin asa pare, sa lucreze si sa provoace astfel de catastrofe, iar antreprenorul principal sa nu aiba nici o raspundere pentru felul in care a subcontractat. Mecanismul este, cred, urmatorul: castigi licitatia si faci un contract la un pret cat mai mare. In continuare subcontractezi, cat mai mult din lucrare,  la un pret cat mai mic. Diferenta dintre pretul licitat si cel subcontractat iti intra in buzunar, ca profit curat, fara munca si fara raspundere. Asa sa se fi intamplat si in acest caz?

Se pune inca o intrebare si se poate ca raspunsul sa ascunda foarte interesante dedesubturi. Romania avea, in constructii, potentialul necesar, ma refer, in primul rand, la ingineri si alt personal tehnic, de a executa, practic, orice fel de lucrari. De ce s-a dat preferinta firmelor straine care s-au remarcat, in Romania, prin preturi, fara sa aduca nimic deosebit ca tehnologie de executie, inclusiv in autostrazi.  Ce stiu, in plus, portughezii de la Lena? Nu este dreptul nostru, al celor pentru care Guvernul inventeaza impozite, sa stim cum sunt cheltuiti banii nostri? In cazul tragicului accident,  despre care discutam, trebuie sa dea raspunsuri dl. Radu Berceanu. Inchei cu o ultima intrebare: de ce nu am vazut, la locul accidentului pe nimeni dintre cei care nu pierd ocaziile de a aparea pe televizoarele noastre? Nu ar fi fost nimerit ca Dl. Presedinte Traian Basescu, in loc sa se deghizeze in maramuresean, mie mi s-a parut ridicol,  sa fi trecut sa-i mangaie pe cei care sufera, la urma urmei, din cauza neglijentei organismelor statului? La fel Dl. Prim-Ministru, etc.etc.   

  

Ultima lege a lui Murphy…

In politica romaneasca, intre un  COMPETENT si un INCOMPETENT, il alegi pe OBEDIENT, care de regula este incompetentul. Aceasta este ultima lege a lui Murphy. Ramane sa o verificati.

Fara legatura cu aceasta ultima lege a lui Murphy, am aflat, fara sa ma mir, ca dl. Ion Popescu, un statistician de prima mana, om de o remarcabila seriozitate, a fost inlaturat, prin concurs, din functia de director al Directiei de Statistica-Brasov. A castigat concursul dl Aurelian Danu, sociolog, membru PD-L si fost prefect, care a avut ocazia sa-si dovedeasca competenta de sociolog si in functia de director al CET-Brasov.

Va rog sa nu dati crezare rautaciosilor care insinueaza ca ar fi vreo legatura intre numirea dlui. Danu si numararea voturilor pentru alegerile europarlamentare sau pentru cele prezidentiale.   Nici vorba. Competenta si-a spus, din nou, cuvantul,  fara vreo interventie din partea liderului local al PD-L, al carui nume nu mi-l amintesc.

Mustele bazaie, prilej de meditatie

Mona Musca nu va candida. Marturisesc ca nu inteleg jocul organizat in jurul acestei eventuale candidaturi, dupa cum nu inteleg cine a fost interesat in lansarea acestui balon de sapun, dar cred ca, intr-adevar, M.M. nu are ce cauta intr-un parlament curat. Raman cateva intrebari:: vor fi exclusi din randul candidatilor, indiferent de partid, toti cei care sunt in situatia Monei Musca? Se poate spune ca dupa plecarea Monei Musca actualul Parlament este curat? Era oare Mona Musca un contracandidat periculos, care trebuia inlaturat, iar altii, care au o situatie asemanatoare, pot ramane fiind politicieni de calibru mai mic si mai obedienti? Va prezenta CNSAS date clare pentru toti cei care vor candida la apropiatele alegeri? Nu cred, este imposibil, asa ca va invit sa meditam, ascultand, cu calm, bazaitul mustelor in jurul gramezii de gunoi.

O stafie bantuie Parlamentul: votul uninominal

Legea votului uninominal este un copil nascut, in chinuri, printr-o cezariana la care, printre multe alte moase, dl. Cristian Parvulescu a depus o „laudabila” munca. Cum, necum, legea a iesit si, oricat de mult a fost „imbunatatita”, multi dintre parlamentarii „de cariera” au inceput sa se infioare la gandul unui Parlament in care nu vor mai avea un fotoliu comod, nu vor mai avea acces la bufet, nu vor mai avea imunitate, birou parlamentar, masina, secretara. invitatii la fel de fel de festivitati, participare la mai mari sau mai mici „initiative antreprenoriale” si nici macar frumoasele carti de vizita, platite tot de alegatori. Si, colac peste pupaza, se termina si cu diversele indemnizatii, care le rasplateau eforturile. Sigur ca au aparut diverse reactii „de aparare” ca, de exemplu, protestul, la Curtea Constitutionala, a PRM. Daca protestul va fi acceptat, se termina cu votul uninominal la apropiatele alegeri si renaste, din propria cenusa, votul pe liste de partid. In acest caz s-ar putea ca dl. Ion Iliescu sa se razgandeasca si sa candideze pentru Senat, adevarul fiind ca Domnia Sa, ca si alti cativa „fruntasi” a diverse partide, nu-si pot permite sa se supuna votului uninominal si sa se afle adevarul despre dragostea de care se bucura. Chiar ales cu, sa zicem, un modest procentaj de 55% dintre voturi, dl. Iliescu ar pierde, spre bucuria unora, pozitia de „prim violonist” al PSD. Asa ca dl Iliescu, ca si altii, a ales varianta vulpii care nu ajunge la struguri.  Legea votului uninominal are si unele ciudatenii nascute din dorinta de a crea  portite pentru cei care nu mai au sanse in fata alegatorilor, printre ei fiind si multisori membri UDMR. Datorita acestor ciudatenii se va putea intampla ca unii candidati sa fie alesi fara a obtine majoritatea. Principalul inspirator al acestor „ciudatenii” este dl Cristian Parvulescu, motiv pentru care l-am pomenit printre moasele legii. Sa-i multumim. Singura varianta de vot uninominal, adecvata actualei etape politice si care ar fi primenit, cu adevarat, clasa politica, ar fi fost: votul direct in doua tururi, insotit de o procedura simpla de demitere, de catre cetateni, a parlamentarului. Vreau sa subliniez si faptul ca s-a evitat trecerea la vot uninominal pentru consiliile locale si judetene, ceea ce ar fi insemnat bararea, in buna masura, a drumului pentru „afacerile imobiliare” ilicite si nici nu s-a inlaturat actuala procedura, inutila si ridicula, de demitere de catre cetateni a primarilor.

IMUNITATE sau IMPUNITATE

Dupa ce PSD a blocat ancheta penala impotriva a doi foarte marcanti lideri ai sai, domnul Mircea Geoana s-a hotarat sa dreaga busuiocul si a lansat, pentru urechile alegatorilor, propunerea anularii imunitatii pentru presedintele Romaniei, ministri si parlamentari. Dupa ce s-au stins aplauzele, oferite de diverse partide electoratului, s-a trecut la partea doua a reactiei adica la lansarea de diverse idei intelepte ca: este foarte bine dar trebuie sa ne gandim temeinic, sau: totdeauna am sustinut aceasta idee dar nu este momentul cel mai potrivit, etc.etc. De fapt, cred ca impunitatea dobandita prin imunitate este un principal motiv al bataliei pentru scaune de parlamentari si putini dintre acestia sunt gata sa renunte la ea. Nici cand au provocat accidente grave de circulatie, in conditii agravante, nu am auzit sa fi fost condamnat vreun parlamentar. Orice averi, lipsite de logica, au aparut in declaratiile, scrise cat mai necitet, nu s-a sesizat nimeni, dupa cum oricate „spectacole” a organizat DNA, parlamentarii si ministrii au fost mai tari. Adevarul este ca toti acestia alcatuiesc o casta, o casta care se apara, o casta mai tare ca milioanele de cetateni care, chipurile, i-au ales, pana acum, pe liste de partid. Dar sa nu credem ca aceasta casta se limiteaza la cei care au prin „lege” imunitate. Nu! Din aceasta casta fac parte si toti asa numitii :baroni locali” de care nu am auzit sa se fi atins „organele abilitate”, iar pe langa baroni, parlamentari, etc. si „ajutoarele acestora. Constitutia Romaniei are destule lacune, este timpul sa fie revizuita cu seriozitate, cu patriotism adevarat, cu dorinta de a servi milioanele de cetateni ai tarii si nu pe cei cativa care vor sa se ascunda sub titlul de „demnitar”. Cei care doresc ca Parlamentul sa se bucure de increderea cetatenilor trebuie sa inteleaga ca aceasta nu poate fi castigata prin tot felul de privilegii, prin averi facute in timpul mandatului de deputat sau senator, prin sustragere de la controlul alegatorilor. Parlamentarii trebuie sa voteze potrivit intereselor cetatenilor si nu asa cum li se transmite, prin liderul de grup parlamentar, potrivit unor interese „politice” lipsite de transparenta. Parlamentarul trebuie sa-si explice, periodic, votul in fata celor care l-au ales, trebuie sa raspunda intrebarilor acestora.

Cred in pompieri!

Camera Deputatilor a respins cererea DNA de anchetare penala a deputatilor Adrian Nastase si Miron Mitrea. In timp ce scriu, Adrian Severin si Sergiu Andon se straduie, la Antena 3, sa ne faca sa credem ca este cea mai buna hotarare posibila si ca nu este vorba, Doamne fereste, de impiedicare, din solidaritate, a actiunii justitiei. Da, ma alatur unui sondaj recent. Am incredere deplina in pompieri si deloc in clasa politica, parlament, etc.

Nea MITICA

Personificare, pe vremuri, a boemei de mahala, Mitica a evoluat. Oportunist pana in maduva oaselor, actualul Mitica s-a imbogatit, foloseste politica pentru a-si asigura „imunitatea”, stie sa zambeasca cu farmec si nu scapa nici o ocazie pentru a mai adauga ceva la „patrimoniul” personal. Trebuie sa-l privesti, cu atentie, in ochi, pentru a intrezari, sub aparenta sa bonomie, o sticlire taioasa ca „cutitul” pe care nu ezita, la nevoie, sa-l bage in spatele adversarului. Scrupule? Sa fim seriosi. Nea Mitica este gata, oricand, sa sara in barca cea mai confortabila si, bineinteles, mai promitatoare, lasandu-i pe fostii coechipieri sa se scufunde in mocirla politicii. Sa-l lasam sa se pregateasca pentru uninominal si sa-i dorim cat mai putine voturi.

Orice asemanare a vreunui personaj, in viata, cu Mitica de mai sus, este strict o intamplare, nefericita.

Cine este Dana Lulache? (2)

Stirea aparuta intr-unul, sau mai multe, dintre ziarele centrale in legatura cu dna Dana Lulache, fost director adjunct, iar de curand director general al Fondului Proprietatea, si salariul sau de 17000 de euro pe luna, m-a determinat sa caut si alte informatii. Le poate gasi oricine. Se refera, in primul rand, la familia acestei doamne, la sotul sau si la relatiile de „prietenie” ale acestora. Azi am putut-o vedea la emisiunea dnei Dana Grecu-Antena 3-, emisiune la care, mi s-a parut mie, a fost tratata cu mai multa blandete decat alti invitati. O doamna blonda, nu-i cunosc numele, mi-a facut, la inceput, impresia ca este avocatul dnei Lulache, dnul Radu Tudor s-a legat mai mult de ANI, iar dna Grecu mi s-a parut dezorientata. In schimb am ascultat-o pe dna Lulache teoretizand relatia dintre salariu si competenta(?), raspundere, etc. dar, intrebata direct,  a refuzat sa spuna ce salariu primeste, ceea ce a adus multe comentarii indignate pe forumul emisiunii. De fapt, important era sa aflam cum a ocupat acest post, daca a fost organizat un concurs, ce raspunderi are, de ce i se cuvine, dupa parerea sa, un salariu mai mare ca al presedintelui tarii sau al primului ministru, etc.etc. O asigur pe dna Grecu ca in Romania sunt sute, poate mii, de indivizi cel putin la fel de bine pregatiti ca dna Lulache, care nu au sansa de a concura pentru un astfel de post, o asigur ca salariul acesteia, chiar daca este legal, este profund imoral, ca salariile „confidentiale” platite din bani publici sunt inadmisibile si nu fac bine stabilitatii sociale, respectiv increderii cetatenilor in institutiile statului. Ma intreb daca dna Lulache ar fi ajuns in acest post si daca ar fi facut parte dintr-o familie de cetateni simpli, dintr-un orasel oarecare, functionari publici platiti cu salariul mediu net actual. 

Moartea unei mame

Un tanar a fost, se pare, sfasiat de un urs. A fost gasit, fara viata, in dimineata zilei de 1 august, in padurea de pe Tampa. Imediat mass-media, locala si centrala, a anuntat ca un urs a ucis, in „centrul” Brasovului un tanar. fara sa ne dea amanunte, ca de exemplu ca, asa cum se vorbeste, tanarul adormise beat pe o alee de pe Tampa, fapt lipsit de importanta, fata de moartea unui om, dar tinand de acuratetea informatiei. Imediat mai marii urbei, incurajati de un cor de „specialisti” s-au lansat in declaratii belicoase si au condamnat ursul la moarte, spre satisfactia amatorilor de trofee. A doua zi, de dimineata, vanatorii, asistati de jandarmi si politisti, au ucis o ursoaica, mama a doi pui. Ursoaica cauta, presupun, mancare pentru cei doi pui care au ramas orfani datorita incompetentei „specialistilor”. A murit facandu-si datoria, manata de dragostea de mama. Mama mult mai buna decat cele care au abandonat mii de copii pentru bani. In seara aceasta s-a anuntat ca ursoaica a fost ucisa din greseala. Nu ea atacase tanarul sau nu ea se aparase de acesta. Fiind vorba de o ilegalitate sa asteptam „dregerea busuiocului”.  

Ursii, care umbla infometati prin pubelele de gunoi, ar trebui sa traiasca, in conditii normale, in adancul padurilor. Al padurilor care nu mai exista, al padurilor care au parasit Romania, cu acordul binevoitor al guvernantilor, sub forma de busteni. Printre cei care s-au imbogatit exportand padurile noastre, lasand Romania in calea inundatiilor, sunt unii si mai ales unul, care in curand vor cere votul pentru un loc de parlamentar.

O fetita de 12 ani a fost ucisa, in timp ce traversa pe zebra, de un afacerist chinez care conducea un BMW. Autorul nu a fost arestat, mai mult, se incearca, pentru a-l salva, culpabilizarea victimei. Un individ, care face o expertiza „tehnica”, impresionat, am impresia, de succesul in afaceri al chinezului, o invinovateste pe fetita. Presa a scris pe larg despre toate acestea. Alt caz: o tanara studenta, din Moldova, a fost ucisa, tot pe zebra, de o femeie, om de afaceri, aflata la volanul masinii. De ce autoarea nu raspunde pentru acest omor?. Dar de sotia unui politician care, facand o depasire, a ucis trei oameni si a lasat orfana o fetita, va amintiti? A fost pedepsita cu doi ani de inchisoare, cu suspendare. 

Se pare ca este mai bine sa fii om de afaceri sau politician, decat urs.