Gata! Ajunge!

Serban Huidu a gresit, aflandu-se la volanul unui Mercedes 4×4. Greseala sa a ucis 3 oameni. Au urmat ore si ore de comentarii, de „ancheta” facuta in studiourile posturilor de televiziune, de tot felul de opinii lipsite de profesionalism, bazate pe presupuneri si pe prea putine informatii certe, totul provocat, se pare, de un fel de solidaritate de breasla, de multa compatimire pentru Serban Huidu si de tot atat de multa uitare a celor trei care au murit. Mi se pare imoral, lipsit de o minima decenta si periculos prin lipsa de responsabilitate pe care o induce in opinia publica. Opriti-va, stimate doamne si stimati domni. Dupa ce se vor cunoaste concluziile anchetatorilor, criticati-le. Chemati, in fata camerelor, experti in domeniu. Vom asculta cu atentie si, asa cum avem dreptul, ne vom forma o opinie. Va fi o opinie bazata pe informatii credibile si nu pe trancaneala la nivel de „casa scarii”.

Publicitate

Sa nu va fie de deochi, Domnule Presedinte!

Aproape jumatate dintre romani sunt convinsi ca soarele se invarte in jurul pamantului. Si mai multi isi scuipa in san daca le taie drumul o pisica neagra sau daca se intalnesc cu un preot. Toti au grija sa plece la drum cu piciorul drept, sa bata in lemn ca sa fie feriti de rele si sa se pazeasca de deochi cu ceva rosu, etc.etc.  De unde, ca bun roman, cred, la randul meu, ca  soarele se invarte in jurul Romaniei, fara sa reuseasca, din pacate, sa imprastie intunericul care adaposteste invartelile unora in jurul banilor publici si fara sa poata lumina mintea celor care cred minciunile guvernamentale. Nu trebuie sa ne miram ca acesti romani, purtatori ai unor solide „convingeri cosmologice”, iubitori de galeti portocalii, sunt gata, ne spune un alt sondaj, sa-l voteze pe Ceausescu pentru presedintia tarii. De altfel am fost avertizati, de la inaltimea Cotroceniului, ca scoala romaneasca scoate „tampiti”. Ati avut multa dreptate Domnule Presedinte. Sa nu va fie de deochi! Aveti grija sa purtati ceva rosu.

In fiecare zi aflam noi fapte care imbogatesc brandul ROMania. In curand, nu va mai fi nevoie de „laudabilele” eforturi ale dnei Elena Udrea. Turistii, in cautare de curiozitati socante, vor umple hotelurile romanesti.

Asa se formeaza dinastiile

 

Ma pregatisem sa notez cateva pareri despre felul in care porneste, scartaind, economia romaneasca in 2010 si, nu se putea altfel, ceva despre proiectul de buget. M-a deturnat, insa, televizorul si discutia, gazduita de Antena 3, despre candidatura la un loc de deputat a unui tanar „promitator”, pe nume Honorius Prigoana, fiul cunoscutului organizator de afaceri  -insalubre-  cu salubrizarea nu stiu cator orase, afaceri din care a reusit sa adune o avere de cca. 150 de milioane de euro. Curios, am adunat cateva informatii, am admirat mutrisoara baietelului dlui Prigoana, l-am ascultat debitand niste pareri despre reforma statului si am aflat ca are, halal lui, drept model-idol, pe Traian Basescu, tatal altei odrasle minune. Puisorul de politician este dotat cu un automobil Lamborghini, de 400 de mii de euro, spunea Radu Tudor, de numai 150 de mii de euro, stiu eu. Sa nu uitam ca si dl Prigoana-senior este  politician, deputat sau senator, una dintre importantele sale idei politice fiind eliberarea actualului sediu al Parlamentului pentru a fi transformat intr-un centru „mondial”, cred eu, de distractie si mutarea Parlamentului in cladirea, la care se lucreaza de vreo 30 de ani, a Bibliotecii Nationale. Buna idee. Ce nevoie are Romania de Biblioteca Nationala? Mult mai multa nevoie avem de luminile imberbului Honorius, de „extraordinarele” sale cunostinte in afacerile de stat, de „experienta” sa in problemele sociale ale romanilor. L-am ascultat, cu „admiratie”, vorbind despre banii castigati din munca sa si nu am indraznit sa ma intreb cu ce s-a spetit castigand atatia bani, in timp ce oameni de mare competenta in inginerie, medicina, cultura, in meserii  care cer talent si invatatura, etc. abia reusesc sa supravietuiasca. Regret, dar in discutia televizata, nu am auzit pe nimeni afirmand un fapt esential: in situatia de azi avem nevoie de mari competente in domeniul deciziei politice, nu putem fi de acord cu transformarea politicii intr-o sinecura, intr-un instrument de promovare a imposturii, de sprijinire a arivismului. Si totusi, nu ma voi mira daca banii vor reusi si de data aceasta.

Cred ca nimeni nu poate fi cu adevarat politician pana nu afla, prin efort real, cum se intretine o familie, cum se cresc copiii, cum se sta noaptea la capataiul copilului bolnav, cum traiesc milioanele de romani care nu pot avea nici macar un Logan la mana doua.  Nu poate fi politician adevarat cineva care a trait in cu totul alta lume, in lumea banilor de-a gata, a luxului, a sfidarii celor pe care se declara dornic sa-i reprezinte. 

Trebuie sa-mi impartasesc convingerea ferma ca in Romania sunt multi, foarte multi, oameni de mult mai mare valoare decat acest domn Honorius, oameni care nu au transferat in buzunarele lor nici un leu din taxele si impozitele platite de cetateni romani.    

Sindromul sclaviei

Unul dintre cele mai vizibile rezultate ale campaniei electorale va fi cresterea numarului de depresivi, de insomniaci, de consumatori ai diverselor pilule anti-stres. Tot mai multi spun: „Inchide televizorul, nu-i mai pot suporta, nu vreau sa mai stiu nimic despre abjectia politica”, etc.etc. Asa creste numarul celor care nu voteaza, al celor care par lipsiti de interes pentru viata lor, pentru ceea ce se intampla cu copiii, cu bolnavii, cu scoala si cu tot ceea ce inseamna viata noastra. Toti acestia sunt oameni care si-au pierdut orice speranta, oameni carora li se pare ca traiesc inconjurati de indivizi lacomi, nemilosi, gata sa le ia tot ce mai au, gata sa-i batjocoreasca, gata sa-i umileasca, in timp ce  privesc, zambitori, elegant imbracati, grasi si rumeni la fata, de pe ecranele televizoarelor sau cocotati pe afisele electorale platite cu multe milioane de euro. Multi dintre acesti oameni sunt niste infranti carora nu le mai functioneaza reflexele de aparare, carora, in schimb, le functioneaza un manunchi de reflexe, dobandite intr-o viata umila, reflexe care pot fi numite „sindromul sclaviei”. Ei stiu ca trebuie sa voteze cu stapanul si vor vota cu el. Frica, o frica greu de explicat si pe care nu o constientizeaza, le va duce mana in care tin stampila pe numele acestuia. Ei sunt cam 30% dintre noi. Multi dintre ei vor fi pacientii medicilor psihiatri, in incercarea de a-si recastiga normalitatea gandurilor, mai multi isi vor continua existenta fara orizont.

Cui prodest?

Cui prodest=Cui foloseste   -(explicatie pentru cei carora, ignoranti si cu studii dubioase, li se adreseaza cele de mai jos)-.

 Cu agresivitate, lipsa de tact,  fara sa dea o explicatie plauzibila si acceptabila, Dl. Emil Boc, Prim-Ministru prin jocul intamplarii, a atacat-o pe Dna Ecaterina Andronescu, amenintand-o cu „remanierea” daca va pune in aplicare ordinul prin care isi asuma responsabilitati in verificarea directorilor de scoli numiti cu delegatie. De fapt dl. Emil Boc a sarit in apararea numirii politice a directorilor de scoli, a politizarii excesive a invatamantului. Dl Emol Boc stie ca este foarte important ca PDL sa dispuna de cati mai multi directori de scoli pentru a favoriza alegerea lui Traian Basescu.  Prea putin ii pasa dlui Emil Boc de invatamantul romanesc, de consecintele pe care le are decaderea invatamantului asupra viitorului Romaniei, asa cum rezulta din faptul ca dl Boc nu s-a simtit dator sa ne explice, noua catatenilor, de ce a adoptat aceasta atitudine. Ar trebui ca dl Boc sa nu uite ca Romania nu este proprietate PDL, ca invatamantul este de interes national si nu de interes politic de partid. Doresc sa mentionez reactia stangace a dlui Mircea Geoana, reactie care, impreuna cu altele asemanatoare, face ca electoratul sa-l vada ca pe un trepadus in umbra puterii PSD, ca pe un individ lipsit de personalitate caruia nu poti sa-i incredintezi soarta tarii.  

Dl Becali, bogatas caruia nu i-a verificat nimeni, in mod serios si in fond, felul in care si-a constituit averea, l-a dat afara pe Bergodi din functia de antrenor al Stelei, dupa doar 3 luni de functionare. Dl Becali uita ca Steaua nu este jucaria sa, ca aceasta echipa poate aduce un plus sau un minus prestigiului Romaniei. Dl Becali uita ca banii nu-i permit un comportament arbitrar, uita ca are o  imagine negativa in randul multor romani                                                                                                                                     

Brasovul s-a umplut cu „sensuri giratorii”. Se cheltuie si s-a cheltuit enorm, arbitrar, pentru un sistem de sistematizare nejustificat al traficului rutier si care expune unor grave pericole pietonii si masinile. De ce nu suntem informati care sunt motivele si interesele pentru care dl Scripcaru promoveaza aceste sensuri giratorii, ce avantaje aduc, cati bani, din taxele si impozitele, printre cele mai mari din Romania, platite de noi, sunt cheltuite pentru acestea? Pentru a se face sensuri giratorii s-au facut imprumuturi enorme pe care le vom plati tot noi? Brasovenii au dreptul sa primeasca aceste explicatii si nu numai in legatura cu sensurile giratorii. Brasovul este oras al Romaniei, oras al brasovenilor si nu proprietate privata a dlui G. Scripcaru.

Am dat trei exemple, oarecum la intamplare, de atitudini arbitrare. Cui folosesc atitudinile arbitrare descrise mai sus? Ce distanta este intre arbitrar si abuz? Ma tem ca nu ne va raspunde nimeni. Cei pusi sa administreze, pe diverse trepte, tara, orasele si satele sale, nu par sa se simta in slujba cetatenilor, uita ca au obligatia de a administra, ceea ce este cu totul altceva decat a decide potrivit unor interese straine de cele ale cetatenilor.

Guvernarea Romaniei. O farsa tragica sau o comedie grotesca?

Traian Basescu, un personaj a carui evolutie pe scena politica romaneasca trece, aproape zilnic, prin episoade tragi-comice, prin episoade care ma tem ca intr-o zi, nu prea departata, vor uimi, prin cunoasterea adevarului, pe cetatenii Romaniei, inclusiv pe cei care inca se mai lasa cuceriti de gesturile de teatru ridicol si hahaielile in care este specialist acest domn. Osciland intre disparitia flotei Romaniei, a patra din lume, si implicarea lui Mircea Basescu in tentativa de a se apropia de miliardele de euro ce se vor cheltui de catre romani pentru apararea tarii, „misterele” vietii politice ale Dlui Presedinte Traian Basescu trec prin banii multi ai Ioanei Basescu, cariera rizibila a Elenei Basescu, tupeul lui Mircea Basescu, actorii, sustinuti de Domnia-Sa, ai unor scandaluri rasunatoare ca dna Ridzi sau dna Elena Udrea, etc. etc. etc. Sa nu uitam consecintele grave ale amestecului incompetent si neconstitutional al dlui Traian Basescu in politica externa, economie, educatie si altele. Sa nu uitam ce pierdere de prestigiu si, mai ales, de apreciere a Romaniei in planul relatiilor externe ne-a adus nepriceperea, grosolania si infatuarea acestui domn.  Este o datorie cetateneasca, a fiecaruia dintre noi sa ne informam, sa gandim cu obiectivitate si sa punem in balanta ceea ce credem ca a facut bun si ceea ce a facut rau dl Presedinte Traian Basescu in cei cinci ani ai mandatului de presedinte al tarii, sa tragem linie si sa votam la apropiatele alegeri prezidentiale asa incat sa putem spune, in fata constiintei noastre, ca ne-am respectat pe noi insine si pe ceilalti romani, ca nu am uitat ca aceasta tara este a urmasilor nostri. Sa nu le lasam o tara in care sa nu poata trai, o tara pe care sa o paraseasca lasand-o celor care au inceput sa se simta stapani aici.

Televiziunile de stiri ne-au prezentat azi, pe larg, intamplarile de la Caracal, intamplari pe care primarul orasului le-a caracterizat public drept reflex al luptei pentru acapararea puterii economice si politice pe plan local. Printre altii, primarul a citat si numele unui senator pe care-l crede amestecat in aceste evenimente. Prezenta intr-una dintre tabere a unui grup numeros, agresiv si super-galagios de tigani poate fi provocata de modul in care unii potentati locali apreciaza ca teama de a nu se spune ca organismele statului iau masuri cu caracter rasist poate determina impunitatea acestora. Dar cu tigani sau fara, lupta pentru transformarea oraselor si satelor in feude ale unor indivizi care, urmarind acest obiectiv, predica descentralizarea, este prezenta in multe locuri.  

Aroganta cu care Elena Udrea calca peste lege; corul politicienilor pedelisti care o sustin cu aceleasi „idei” elaborate la partid; suspiciunile privind folosirea banilor publici; lipsa finalizarii proceselor de coruptie; impresia de destructurare a administratiei publice, asa cum o prezinta presa; continuarea unor cheltuieli inutile sau, cel putin, inactuale; situatia grava in care a ajuns economia prin incompetenta guvernului Boc; balbaiala in stabilirea masurilor anticriza; etc. etc. au adus o stare de profunda nemultumire in constiinta foarte multor cetateni. Tot mai multi cred ca trebuie sa se schimbe esenta guvernarii. Aceasta schimbare presupune, in primul rand, plecarea lui Traian Basescu din fruntea tarii. Demisia imediata a acestuia i-ar aduce, din partea prea ingaduitorului popor roman, un anumit grad de iertare pentru multe dintre greselile grave, voite sau nevoite, pe care le-a facut.       

PSD, corijent la apararea invatamantului romanesc?

Luni, 20 iulie, in cadrul conducerii PSD, se va discuta ceea ce se apreciaza a fi o  „grava” abatere, fata de disciplina de partid, a dnei ministru Ecaterina Andronescu. Ce a gresit dna Andronescu?  A indraznit sa-si faca datoria de ministru al invatamantului, a indraznit sa-i supere pe  cei care fac din invatamantul privat o fabrica de bani, de imense gramezi de bani, a indraznit  sa se straduie sa apere invatamantul romanesc de pericolul degradarii prin nerespectarea legii la Universitatea  Spiru Haret, sa-l apere de pericolul transformarii intr-un furnizor de incompetenti. Sigur ca cei care conduc Universitate Spiru Haret, in frunte cu dl Aurelian Bondrea, au ramas cu gura cascata. Se poate ca in Romania sa indrazneasca cineva sa deranjeze un grup cocotat pe 33 de milioane de euro, excedentul de anul trecut, scurs din buzunarele parintilor in conturile universitatii? Se poate ca statul roman sa indrazneasca sa ceara respectarea legii? Si iata ca in apararea acestor domni, si nu in apararea invatamantului, au sarit unii dintre liderii PSD, care, la randul lor, cred ca ministrii sunt un fel de marionete care fac ce hotaraste, fara sa-si asume raspunderea, presedintele partidului secondat de catre cei care-l inconjoara.  Dna Andronescu risca sa ramana „fara sprijinul partidului”, ceea ce inseamna ca dl Geoana & comp. vor insista pentru demiterea sa.  Daca se va intampla asa ceva, cel ce va pierde, pe toata linia, este dl Geoana, care, si asa, nu avanseaza in sondaje, dimpotriva. In orice conditii, Guvernul trebuie sa fie ferm pe pozitia de aparare a legii, sa se asigure ca Universitatea Spiru Haret, dar si celelalte universitati private sau ale statului, depun o activitate care sa garanteze furnizarea de absolventi de buna calitate. O prima conditie este verificarea modului in care se asigura marele numar de profesori necesar. Este greu de inteles cum s-a umplut Romania de profesori universitari, de unde au fost gasiti, prin toate orasele si oraselele in care functioneaza USH, atatia profesori universitari. Ce calitate pot avea acestia? Un indiciu ne poate oferi faptul ca multi politicieni figureaza printre acesti profesori. Daca PSD va lua hotarari care sa apere interesele celor care conduc Universitatea Spiru Haret, sau ale acelor studenti care cred ca in taxa platita intra si diploma, sigur  va fi declarat corijent. Interesele Romaniei, ale viitorului acestei tari, cer ca invatamantul sa fie invatamant si nu izvor de bani pentru niste indivizi  pe care statul trebuie sa-i opreasca imediat.

Sper ca Doamna Ministru Andronescu nu se va lasa intimidata de politrucii care o vor „ancheta”, ca va ramane aparatorul invatamantului romanesc, al viitorului acestei tari.

Bravo! Ecaterina Andronescu

Universitatea „Spiru Haret”, ajunsa la300.000 de studenti si un excedent anual  de cca 33.000.000 de euro, a refuzat sa fie evaluata de statul roman, adica de Ministerul Invatamantului prin ARACIS, agentia specializata in evaluarea unitatilor de invatamant. Reactia dnei ministru Elena Andronescu a fost prompta si se pare ca, pana la urma, dupa opozitia inversunata a dlui Aurelian Bondrea, rectorul acestei universitati, Ministerul Invatamantului a castigat lupta. Nu stiu daca aceasta intamplare are ceva dedesubturi, ca totdeauna cand este vorba de foarte multi bani, dar atitudinea dnei Andronescu merita aplauze. Din cate a scris presa, Universitatea Spiru Haret este o afacere, in primul rand, si mai putin un asezamant academic, ceea ce i-a determinat pe unii s-o denumeasca „fabrica de diplome”. In general invatamantul universitar romanesc este, din pacate, departe de performanta universitatilor celebre, motiv pentru care nici una dintre universitatile romanesti nu a reusit sa se regaseasca in cunoscutul top al primelor 500 de universitati din lume. Cu atat mai mult, statul este dator sa controleze, cat mai riguros, cum functioneaza universitatile private. Avem destui incompetenti si nu foloseste la nimic inmultirea acestora prin absolventi cu diplome fara valoare. 

Se discuta mult despre salariile mici din invatamantul universitar. Nimeni nu ne spune, insa cat castiga un profesor, un conferentiar sau un asistent.  Nimeni nu se ocupa de gasirea unui sistem de castiguri diferentiate pe universitati, functie de performanta acestora, de lucrarile scrise de profesori si preluate in publicatii de prestigiu, sau  de rezultatele cercetarii stiintifice,  Cat timp cineva ca dna Ridzi, de exemplu, poate face trei facultati, obtinand un doctorat si doua licente, la Universitatea Resita, la varsta de 32 de ani, ocupandu-se, in acelasi timp, prioritar, de politica, ma simt indreptatit sa nu am incredere in performantele invatamantului superior din Romania.  

Unde ati fost Domnule Presedinte?

Presedintele jucator al Romaniei, este foarte nemultumit de invatamantul romanesc. Domnia-Sa nu pierde nici o ocazie pentru a-si manifesta „supararea” si, spre „norocul” nostru, are grija, colindand tara, sa-si creeze destule ocazii. De ce este invatamantul una dintre tintele preferate ale criticilor Presedintelui? Nu stiu si nici nu este foarte important. Probabil ca a avut necazuri ca elev si se razbuna acum.  Important ar fi ca Presedintele sa raspunda la niste intrebari: Unde ati fost in ultimii 5 ani Domnule Presedinte? De ce ati aflat abia acum ce deficiente sunt in invatamant? De ce nu va ocupati si de altele? Este plina tara de rezultatele incompetentei.  Duceti-va, pe neasteptate, in cateva spitale. Interesati-va ce medicamente primesc bolnavii internati de cand ati pus un vanzator de masini ministru la sanatate, ministru care vrea sa se faca remarcat prin ingrijirea bolnavilor fara cheltuieli. Dar despre specula imobiliara, despre deposedarea oamenilor de proprietati ati auzit?  Despre cum permite noul Cod Civil licitarea pe nimic a caselor celor ce nu-si mai pot plati creditele ati auzit? Despre haitele de „licitatori” si despre lacomia bancilor stiti ceva? Lasati propaganda electoral prin hipermarketuri, are cine sa va faca cumparaturile, si faceti-va drum prin mahalalele Bucurestiului. Incercati sa aflati cati boschetari mananca din pubelele de gunoi. Incercati sa aflati cum s-au imbogatit primarii care, dupa legile Romaniei, nu raspund in fata nimanui.Veti vedea si auzi multe lucruri interesante. Iar, cel mai interesant va fi, pentru Dvs, sa aflati ca ati fost absent in cei 5 ani de mandat, ca in Romania sunt multe milioane de cetateni uitati de cei care s-au batut pe functii politice, ca cei care guverneaza, ca si Dvs de fapt, nu stiu si, poate, nu-i intereseaza sa stie ce trebuie sa faca, dar, in schimb, traiesc prea bine. Din ce? 

Nota, 28 iunie.   Credeam ca mai marii tarii, Presedintele, Primul-Ministru, ministrii, sunt tot timpul gata sa-si serveasca tara, gata sa actioneze, zi sau noapte, in interesul cetatenilor care-i platesc. Constat ca m-am inselat. Presedintele Romaniei este, aproape zilnic, ocupat cu participarea la tot felul de festivaluri, petreceri cu mici si bautura agrementate cu dans, toate fiind bune ocazii pentru pupat alegatorii, pentru luat copii in brate si pentru discursuri indreptate spre cei care-i sunt adversari. Oare Presedintele Basescu nu are nici o treaba, are timp pentru colindat tara,  pe banii contribuabililor? Oare este atat de placuta functia de presedinte de tara incat sa nu te mai preocupe decat cum sa-i convingi pe romani, dupa ce nu ai facut nimic remarcabil intr-un mandat, ca meriti inca unul? Oare este legala aceasta propaganda electorala, mascata, in care se folosesc mijloacele platite de contribuabili pentru exercitarea atributiilor constitutionale ala presedintelui?

Motiunea mea de cenzura: MAREA PACALEALA A DESCENTRALIZARII

In mare graba,  cu posibile dedesubturi, Guvernul Boc a „constatat”, sub impulsul  Presedintelui Basescu, ca „soarta” Romaniei atarna de acordarea unor puteri cat mai mari celor care au castigat titlul de „baroni locali”, titlu sugestiv pentru modul in care functioneaza Romania ca stat si, mai ales, pentru modul discretionar in care se intampla, uneori, dar nu foarte rar,  sa fie exercitata puterea de decizie in administratia locala. Asa ca, pentru a inlatura „pericolul” ce „plana”  asupra noastra,  in mare graba,  peste noapte, Guvernul a elaborat, bazat pe Legea descentralizarii nr. 195 din 22 mai 2006,  proiecte pentru legi ale descentralizarii in educatie, sanatate, ordine si siguranta publica, cultura, etc. Primul-Ministru a avut grija sa ne informeze ca descentralizarea este in folosul cetatenilor a caror viata se va imbunatati (?), ca prin aplicarea principiului subsidiaritatii  va creste contributia comunitatilor locale la adoptarea deciziilor, etc.etc. Sa ne punem cateva intrebari:

Vor simti cetatenii ca descentralizarea aduce mai  aproape de ei decizia in problemele comunitatii? Raspunsul meu este categoric: NU! Dau cateva exemple. Locuiesc in Brasov, oras care a facut trei imprumuturi importante si a garantat un altul. Nimeni nu a incercat sa afle in ce masura suntem dispusi sa suportam restituirea acestor imprumuturi, nimeni nu a prezentat un raport concret in privinta cheltuirii acestor bani, a preturilor platite, a calitatii lucrarilor facute, etc.etc. Nimeni nu ne-a intrebat atunci cand s-a desfiintat fostul si foarte utilul palat al copiilor, pe care primaria nu l-a cumparat pentru ca era dorit de o persoana privata. Nimeni nu ne-a intrebat daca „inovatiile” introduse in organizarea circulatiei ni se par de folos, etc.etc. Si, atunci,  de ce sa cred ca noile legi vor aduce deciziile mai aproape de mine? De ce sa cred ca amestecul, care poate fi brutal, in conducerea sistemului de educatie a unor persoane nepregatite in acest domeniu si al caror contact cu scoala a fost, in unele cazuri, cel putin precar, va imbunatati educatia copiilor nostri? De ce sa cred ca vom fi mai bine tratati in sistemul sanitar? L-a impiedicat cineva pe primar sa cunoasca spitalele, sa discute cu bolnavii si cu medicii? De ce nu a facut-o?  Este capabil un primar, la nivelul mediu al acestora, sa inteleaga dificultatile din sistemul sanitar? Ce sa mai vorbim despre cultura?  Ma intreb, deasemeni, de ce va fi mai eficienta Politia Locala decat Politia statului si de ce descentralizarea, in acest domeniu, trebuie sa aduca cheltuieli importante, printre altele pentru schimbarea tuturor uniformelor  politistilor cu unele care mi s-au parut mai urate. Incercati sa ganditi si sa raspundeti la aceste intrebari si adaugati-le pe ale Dvs. Eu cred ca nu suntem inca in stadiul in care sa largim in asa masura descentralizarea, ca nu avem „baroni” suficient pregatiti pentru a indeplini atributii atat de largi si de complexe, ca exista pericolul ca prea multa putere sa inlesneasca abuzurile si ca rezultatul, pentru o buna bucata de timp, va fi destructurarea administratiei statului.  

Inca o intrebare foarte importanta: de ce nu exista un sistem de control a administratiei locale? De ce Consiliile Locale pot adopta hotarari care incalca legile Romaniei iar prefectii se fac ca nu vad? De ce Legea 195/2006 introduce un principiu ciudat: lipsa subordonarii ierarhice a autoritatilor statului?

Descentralizarea, ale carei legi sunt „impinse”,  ca si codurile, spre aprobare in viteza, va aduce cheltuieli suplimentare importante, despre care nu s-a vorbit nimic, si, fiind prematura, nu ofera nici un fel de garantii pentru imbunatatirea vietii cetatenilor, ba, posibil, chiar dimpotriva. Se pune o ultima intrebare: cine are nevoie de aceasta graba? Cred ca Dl Presedinte Basescu vrea sa-si asigure foarte importantul sprijin al „baronilor” la alegerile din toamna, acestia manifestandu-si, in repetate randuri,  dorinta aprobarii legilor descentralizarii, prin reprezentantul lor, dl. Liviu Dragnea. 

Descentralizarea, care poate fi numita si „autonomie teritoriala”, poate aduce, in timp, importante deosebiri de conduita normativa, de modificari pe plan local a legilor tarii, intre judete, deci poate INLATURA CARACTERUL DE STAT UNITAR AL ROMANIEI, transformand-o intr-o semifederatie. Ce garantii avem ca nu se va intampla asa? Vezi si:           https://mirceasuman.wordpress.com/2009/01/19/descentralizarea-inseamna-semifederalizarea-romaniei/