Drumul cel bun

Romania este pe drumul cel bun. Cel putin asa ne asigura Dl Prim-ministru si are, crede Domnia-Sa, argumente convingatoare. Astfel, potrivit Institutului National de Statistica, trimestrul IV 2010 a adus o crestere trimestriala pozitiva a PIB de 0,5%. Deci crestere fata de trimestrul III, al aceluias an. Mai mult, spre bucuria noastra, realizarile trim IV deschid drumul spre iesirea Romaniei din recesiune. Potrivit regulilor, dupa doua trimestre consecutive de crestere economica pozitiva se poate declara iesirea din recesiune. Pentru precizie adaug ca aceasta nu inseamna si sfarsitul crizei. Deci daca, dupa incheierea trim I 2011, Institutul National de Statistica va anunta din nou o crestere pozitiva a Produsului Intern Brut, dl Boc va putea anunta aceasta minunata veste. Sa ne intoarcem la trim IV 2010. Cresterea pozitiva a PIB anuntata este de 0,5%. Este adevarata? Sau este, fiind cu adevarat minuscula, rezultatul unei posibile erori? Va propun sa credem in seriozitatea si neimplicarea politica a celor care se ocupa de statistica la nivel national si sa acceptam, deocamdata, ca reala aceasta crestere. Dar, pentru a fi siguri, voi comenta, intr-una dintre zilele urmatoare, pornind de la metodologia de calcul a acestui foarte important indicator, posibilitatea unei „greseli”. In ceea ce priveste „drumul cel bun”, ma intreb daca dl Boc crede in ceea ce a spus. Eu, nu.

Publicitate

Adrian Sobaru, victima sau erou?

28 decembrie 2010. Au trecut cateva zile de cand, Adrian Sobaru, victima a unui sistem de guvernare crud, a unui sistem de guvernare incompetent, a unui sistem de guvernare al carui principal scop este perpetuarea in varful ierarhiei statului roman a unui grup,  indiferent de pret, indiferent de pretul, masurat in suferinta, care trebuie platit, nu de guvernanti ci de milioane de cetateni, si-a oferit viata ca pret al unei sperante, ca pret al sperantei ca cei care se cramponeaza azi de putere vor intelege ca trebuie crutati macar copiii acestui neam. Adrian Sobaru, grav ranit, a ramas in viata si va putea intelege ca viata sa ar fi fost mult prea putin, ca cei pe care a sperat sa-i induplece nu au suflet. Adrian Sobaru va trebui sa lupte, mai departe, singur, sau cu ajutorul catorva oameni cu inima mai mare decat a celor care ne spun ca nu pot purta de grija fiecarui roman, cu autismul copilului sau. Si totusi, intr-o zi, Adrian Sobaru va intra in randul simbolurilor, in randul celor care vor ramane in memoria noastra pentru ca au impins bolovanul care, pana la urma, va porni la vale si va zdrobi ranjetele inconstiente ale impostorilor care chefuiau, ieri noapte, intr-o cabana de munte.

Perfidie? Ipocrizie? Sau smecherie ieftina?

Speriat de consecintele greselilor grave, nascute din incompetenta si fanfaronada care-l caracterizeaza, presedintele Basescu, dupa ce s-a erijat in „expertul” care, fara sa se consulte cu nimeni, ia decizii economice in locul guvernului, a amutit pentru o buna bucata de timp. Ingrozit de scaderea dramatica a popularitatii sale, de caderea PDL si cresterea opozitiei, Traian Basescu s-a retras in tacere, a cautat solutii si, pana la urma, s-a hotarat sa recurga la vechea si verificata sa arma politica: incriminarea  oricui altcuiva  pentru propriile sale erori, in timp ce el pozeaza in „luptatorul neintinat si neinfricat” pentru binele poporului. Ca totdeauna, Traian Basescu este gata sa foloseasca, fara scrupule, orice mijloace pentru realizarea scopului sau suprem: pastrarea jinduitului fotoliu de presedinte al Romaniei si a numeroaselor privilegii ale acestei functii.

Si iata: pornit in turneu prin zonele inundate, dupa ce murisera 23 de oameni si ramasesera pe drumuri sute, mii de familii,  incearca sa ne convinga ca vinovati sunt cei care si-au pierdut casele, animalele, bruma de bunuri adunate prin munca grea intr-o viata. Lipsit de compasiune, lipsit de un minimum de demnitate si respect, Traian Basescu, pe un ton aspru si necuviincios,  le reproseaza sinistratilor lipsa „asigurarii” caselor, habar ne-avand ca astfel de imobile nu sunt acceptate la asigurare. In loc sa asculte vorbele, spuse printre lacrimi, de catre niste biete femei care cred ca presedintele a venit sa-i incurajeze pe cei disperati, Traian Basescu le ia la rost si declara, cu cinism, subiectul inchis. In loc sa invete ceva, in loc sa remarce slaba activitate pentru apararea de inundatii, in loc sa incerce sa inteleaga schimbarile climatologice majore care cer o strategie adecvata din partea celor care administreaza Romania, dl presedinte se ratoieste la cei loviti de cataclism. Ma intreb ce va face dupa ce se va produce marele cutremur de care ne mai desparte putin timp. Vor muri sute, mii de oameni sub ruine. Ei vor fi vinovatii? Ei vor raspunde pentru incapacitatea manageriala a clasei politice? Ei vor raspunde pentru incompetenta presedintelui, a guvernului si, in general, a politicienilor?

Doua personaje, agreate de dl Presedinte Basescu, au fost instalate, prin votul obedientei majoritati din Parlamentul Romaniei, in fruntea societatilor publice de radio si televiziune. Asa cum era de asteptat, dl Traian Basescu nu a asteptat mult si, considerandu-se stapanul radioului si televiziunii publice, a hotarat sa le foloseasca pentru a ne impartasi, prin intermediul acestora, cate ceva din esenta meditatiilor sale. Printre altele am aflat ca dl Traian Basescu, presedintele nostru, nu se considera raspunzator de bunul mers al Romaniei. Dupa parerea sa raspunderea este a celor 22 de milioane de romani: sugari, minori, plecati din Romania, nu a sa si a celor care s-au batut si au facut promisiuni super-hazardate pentru a fi alesi. Si, atunci, ce nevoie avem de presedinte, guvern, parlament, etc? Am mai aflat ca intre presedinte si super-obedientul guvern, numit si rasnumit de Domnia Sa, sunt diferente de opinie si, drept exemplu, ne-a vorbit despre dezacordul sau in legatura cu marirea TVA. Dl Basescu vorbeste ca si cum noi, cetatenii Romaniei, suntem o adunatura de cretini, ca si cum in cele vreo doua saptamani, in care s-a vorbit despre TVA, nu ar fi putut sa-si exprime dezacordul. Este o minciuna. Totul s-a facut cu acordul sau iar prin actuala intoarcere cu 180 de grade vrea doar sa recastige increderea noastra. Dl Basescu sugereaza revenirea la vechiul TVA si impozitarea, in schimb, a pensiilor mici. Astfel de idei sugereaza, din plin, incompetenta si iresponsabilitate. Modificarea, din nou si la un interval de timp foarte scurt, a TVA ar introduce o mare dezordine in economie si ar indeparta, pentru mult timp, capitalul strain.

Nu pot comenta intr-un articol de blog toate inadvertentele din „gandirea politica” a dlui Basescu, toate dedesubturile acesteia. Trebuie sa intelegem ca nu vrea decat sa ne imbrobodeasca, sa ne faca sa credem ca vinovati de dezastrul in care suntem sunt toti cei pe care i-a manevrat, el fiind o floare alba si parfumata. Nu vrea decat sa ramana in fruntea Romaniei si sa pregateasca, cred eu, o modificare a Constitutiei prin care sa-si asigure inca un mandat. Vorbindu-ne despre remanierea Guvernului, dl Basescu a incercat sa-l disculpe pe dl Emil Boc, cu intentia de a-l manipula si pastra ca aliat. Nu-l va pastra.

Intre doua lumi

ACTUL I                                                                                                                                                                 Plangand, infrigurati, murdari de noroi, cativa oameni, istoviti de noptile nedormite, incarca si cara galeti pline cu mal. Incearca, cu disperare, sa salveze cate ceva in urma apelor care i-au lasat fara casa, fara animale, fara speranta. Vocea unui reporter insoteste imaginile cu cifre. Aflam cate case s-au prabusit, cati oameni au fost luati de ape, cati se adapostesc pe unde se mai poate. Cameramanul plimba incet obiectivul si se opreste, in chip de concluzie, pe figura ravasita a unei femei care plange.

ACTUL II

Reporterita ne informeaza ca nu mai sunt locuri in hotelurile de lux de pe litoral si, potrivit obiceiului, face o mica ancheta printre cei care i-au facut fericiti pe proprietarii hotelurilor. -Ce buget aveti pentru vacanta? Intrebarea este adresata unui domn care soarbe dintr-un pahar. Domnul ridica privirea si raspunde: -Pentru mine, cand e vorba de distractie, nu exista limita! Reporterita multumeste si trece la o doamna. -Cam cat veti cheltui in vacanta? Doamna pare oarecum nedumerita, intelege unde bate intrebarea si raspunde: -Oricat, dar facem si economie. Daca nu era criza am fi plecat pe coasta (cred ca se gandea la Coasta de Azur) sau in Baleare. Ajunge, opresc televizorul.

EPILOG

Am oprit televizorul dar nu pot sa-mi opresc si gandurile. Imi pun 2 intrebari:

1/ De ce nu i-am vazut printre cei loviti de inundatii pe dl Presedinte Basescu sau pe dl Prim-Ministru Boc? De ce le este teama? Imi amintesc ca in 2009 aproape ca nu era zi in care sa nu-i vedem chiuind sau topaind la parangheliile electorale organizate pe banii nostri.

2/  De unde au atatia bani indivizii care isi afiseaza bogatia prin hotelurile de lux? Cum se poate, in ziua de azi, sa cheltui fara limita? Nu este sfidare la adresa celor care privesc cu groaza la ziua de maine? De ce nu-i intreaba nimeni de unde au atatia bani? De ce nu este organizata verificarea legalitatii surselor din care provin banii cu care se cumpara Ferrari, Porsche, Rolls-Royce, Masserati, Lamborghini, sau a banilor cu care se fac vile de sute de metri patrati? Nu cumva, in multe cazuri, din coruptie? Din coruptia care a fost si este principala cauza a actualei situatii dar si cauza distrugerii solidaritatii dintre noi?

NOTA: Raspunsurile de mai sus sunt autentice, fara a fi redate, insa, identic.

CE URMARESTE PRESEDINTELE?

Maine, duminica 20 iunie, din nou, dl Traian Basescu va discuta problemele Romaniei cu varfurile PDL. Departe de a mai fi Presedintele tuturor romanilor, dl Basescu si-a asumat, fara jena, fara grija Constitutiei si, mai ales, fara grija drepturilor noastre, pe care a jurat sa le apere, rolul de sef de partid, implicit a parasit obiectivitatea obligatorie in functia pe care a solicitat-o in ridicola si costisitoarea campanie electorala din 2009. Credeti ca dl Traian Basescu nu intelege ca face grave erori de comportament ca Presedinte al Romaniei? Credeti ca nu stie ca Guvernul Boc s-a dovedit incapabil sa gestioneze situatia economica si sociala a tarii? Credeti ca nu este informat despre dezaprobarea noastra in legatura cu „misterul” folosirii banilor imprumutati de la FMI si UE? Credeti ca nu cunoaste numeroasele dezvaluiri aparute in presa despre achizitiile inutile facute la preturi enorme de catre diverse organisme ale statului? Credeti ca nu este la curent cu incompetenta care paralizeaza, pe zi ce trece, activitatea institutiilor statului datorita numirii in  mii de posturi de conducere a unor indivizi al caror unic „merit” este apartenenta la clientela politica? Dar cate nu stie dl Presedinte Traian Basescu despre care noi nu avem habar si, totusi, in loc sa incerce sa sprijine constituirea unui Guvern adevarat, in loc sa faca totul pentru a apara Constitutia, pentru a promova competenta, dl Traian Basescu organizeaza discutii politice „misterioase” cu scopul, cred eu, de a consolida imaginea guvernului. CE URMARESTE, OARE, DL PRESEDINTE BASESCU?

20 iunie   Cred ca, prin intalnirea de azi, de la Snagov, dl Presedinte Basescu urmareste consolidarea pozitiei sale personale, a imaginii sale care s-a cam botit in ultimul timp. Cred ca, acesta fiind scopul suprem al vietii sale, dl Basescu va folosi, din nou, arsenalul bine cunoscut, va ataca coruptia, va flutura stindardul drepturilor romanilor, va ataca opozitia, va invinovati fostele guverne dar, cu siguranta, va veni si cu noutati. Printre noutati vor fi si sacrificii, dar si amenintari, voalate sau directe.

Romania: o tara fara presedinte

Am auzit cum unii, politicieni si gazetari, il caracterizau pe dl Traian Basescu ca fiind un politician de exceptie dotat cu o deosebita inteligenta politica. Este adevarat? Fiecare dintre noi are dreptul la o parere proprie pornind de la ceea ce acest domn a facut si a vorbit, de la utilitatea pentru Romania a actiunilor pe care le-a construit in cei aproape 6 ani de presedintie. Parerea mea, sprijinita pe ceea ce am scris mai sus, este ca dl Traian Basescu, departe de a dispune de o inteligenta deosebita, este dotat cu o remarcabila super-viclenie care l-a ajutat sa-si realizeze visul vietii: castigarea presedintiei Romaniei. Inteligenta este constructiva iar viclenia destructiva.  Dl Traian Basescu nu a stralucit decat prin cultivarea vrajbei, prin manipularea electoratului cu ajutorul unor trucuri ieftine, de-a-dreptul ridicole, prin contrazicerea azi a celor spuse ieri, adica prin minciuna. Dl Basescu nu a facut NIMIC folositor pentru Romania si cetatenii sai, mai mult ne-a facut de ras prin grosolanie si incompetenta. Este adevarat, ultimii 20 de ani au apartinut, in Romania, unor politicieni care, majoritar, s-au dovedit incompetenti, preocupati de interesele proprii, lipsiti de un minimum de onestitate. Incepand cu Legea Privatizarii, opera a guvernului Petre Roman, pana la Legile Austeritatii, apartinand guvernului Emil Boc, Romania a suportat consecintele nepriceperii si lipsei de onestitate. Firul proastei guvernari a mers pe un drum permanent ascendent, ajungand in 2009 si 2010 la o adevarata culme. Azi, dl Emil Boc s-a straduit, in mod lamentabil, cred eu, sa ne convinga de vinovatia guvernelor anterioare, mai ales a guvernului Tariceanu, si de inocenta grupului in fruntea caruia se afla uitand ca in Romania debutul crizei a fost semnalat inca din vara anului 2008, ca in 2009 Domnia-Sa si, mai ales, dl Traian Basescu s-au ocupat numai de campania electorala prezidentiala, neavand habar de ceea ce se petrecea in economia romaneasca, in ciuda marelui numar de consilieri, ministri, secretari de stat, etc. etc. Atunci, in 2009, s-ar fi putut lua masurile potrivite pentru limitarea efectelor crizei. In schimb, dupa ce, de mai multe ori, ne-a anuntat sfarsitul recesiunii, dl Traian Basescu, erijandu-se in expert intr-ale economiei ne-a anuntat, cu cinism, in mai 2010 cand ne-am trezit pe buza prapastiei, „extraordinarele masuri” gandite de el si dl Boc pentru evitarea dezastrului pe care, in sfarsit, l-au constientizat. Esenta acestor masuri este aruncarea nenorocirii in bratele celor mai necajiti romani si protejarea celor ce s-au imbogatit, de cele mai multe ori nejustificabil.

Cei care l-au votat pe dl Basescu i-au incredintat sarcina exercitarii atributiilor stabilite prin Constitutie, sarcina apararii acesteia. Era de asteptat, si de dorit, ca in aceste momente dl Basescu, ca Presedinte al Romaniei, sa fie factorul de coeziune, liantul nostru, al tuturor categoriilor de romani, in traversarea dezastrului. sa fie stalpul legalitatii, al Constitutiei. Departe de aceasta, dl Basescu este, in continuare factorul de dezbinare al poporului roman, de diseminare a urii, de sustinere a unui guvern total incapabil. Felul in care, aseara, a convocat pedelistii la Snagov pentru a-i invata cum sa voteze motiunea de cenzura a PSD,  amenintandu-i pe cei care, respectand vointa celor care i-au ales, ar sustine, prin vot, motiunea de cenzura, il indeparteaza, definitiv, din fotoliul magistraturii supreme in stat: PRESEDINTIA ROMANIEI. Noi nu avem un presedinte adevarat.

Este greu de inteles, de ce Parlamentul, Presedintele, Guvernul, Justitia, nu ancheteaza pentru a incrimina, potrivit legii, cele pentru care este acuzat, aproape zilnic, dl Calin Popescu Tariceanu, dar si alte guverne anterioare. Probabil ca nu exista temeiul legal necesar in care caz nici aceste invinuiri nu-si au rostul, iar daca acest temei exista cei care vorbesc fara sa actioneze se transforma in complici.

Fuga de adevar

Reactia hotarata a pensionarilor, in fata hotararii guvernului Basescu-Boc de a-i sacrifica pe altarul FMI, l-a speriat pe Traian Basescu. Cu un ranjet mult mai palid decat rictusul cinic  cu care ne-a anuntat, in Joia neagra, intrarea in coma a economiei romanesti si hotararea de a o salva prin transfuzarea cu banii pensionarilor, ai bugetarilor, ai mamelor, ai handicapatilor si ai altor necajiti, a incercat sa justifice toate acestea in fata presei convocata la Cotroceni. Nu voi comenta cele spuse in apararea sa si a guvernului de catre dl. Presedinte. Nu m-a convins. Din pledoaria sa au lipsit, din nou, elemente absolut esentiale. Dl Presedinte a vrut sa ne faca sa-l credem fara sa ne furnizeze datele esentiale ale agoniei in care se afla economia, deci fara sa ne explice de ce trebuie reduse pensiile cu 15% si nu, sa zicem, cu 17%, fondul de salarii al bugetarilor cu 25% si nu cu 26%, etc. etc. Dl Presedinte a incercat sa impresioneze prezentandu-ne o realitate grava: lucreaza cca 3.000.000 de romani care trebuie sa sustina 4.400.000 de pensionari si 1.400.000 de bugetari, uitand sa ne spuna ca avem aproape 1.000.000 de someri si vreo 2.000.000 de romani, buni de munca, plecati sa lucreze in strainatate, uitand sa ne spuna ca Guvernul nu are nimic in vedere pentru a stimula cresterea numarului de locuri de munca, uitand sa ne spuna ca aceasta este singura solutie pentru a imbunatati raportul de mai sus. Si mai grav, Dl Presedinte nu ne-a spus nimic despre masurile draconice care trebuie luate pentru a diminua evaziunea fiscala, pentru a arunca in inchisori pe cei din retelele de contrabandisti. Nu ne-a spus nimic despre cum se va cerceta, in vederea supraimpozitarii, sursa averii bine cunoscutilor milionari si multimilionari in euro care-si permit, in timp ce milioane de romani vor suporta foamea si frigul, sa cumpere, in continuare yachturi sau supermasini. Cum poti cere solidaritate unor oameni care sunt umiliti si sfidati de indivizi carora nu li se cere, in nici un fel, sa participe la efortul unei natiuni?

Regret faptul ca presa a trimis la aceasta conferinta de presa oameni foarte tineri nepregatiti in economie. Presedintelui nu i s-au pus intrebari cu privire la felul in care va reactiona piata la masurile anuntate, cu privire la efectele perverse care vor contamina intreaga economie romaneasca. S-au pus si intrebari interesante. Eu l-as fi intrebat, printre altele, de ce, dupa un an in care a cantat, a dansat, a baut si a mancat la un numar impresionant de paranghelii electorale,  nu si-a facut timp sa viziteze cateva spitale, cateva dintre scolile care scot tampiti, dupa parerea Domniei-Sale. L-as fi intrebat in ce masura se simte raspunzator pentru ignoranta cu care ne asigura ca Romania nu are a se teme de criza, in ce masura se simte raspunzator pentru felul in care, dupa peste 5 ani de presedintie, vorbeste ca si cum abia acum ar afla ce se intampla in tara, in statul al carui „sef” spune ca este.

Dl Presedinte nu s-a referit in Joia neagra la necesitatea de a supraveghea felul in care administratiile locale folosesc banii din taxele si impozitele locale si nu a facut-o nici azi, cu toate ca cele spuse de ziaristul Tolontan trebuia sa i-o aminteasca.

Asa cum ma asteptam nu au lipsit insinuarile si amenintarile voalate, caracteristice caracterului Dlui Presedinte.

Raman la parerea ca este absolut necesar, pentru binele Romaniei, ca dl Traian Basescu si dl Boc, impreuna cu cei care-i secondeaza, sa demisioneze, ceea ce, bineinteles, nu se va intampla.

Singura solutie: DEMISIA INCOMPETENTILOR!

Romania simte trepidatiile apropierii unui  puternic seism social. Saracita, spoliata de buna parte din bogatiile naturale, ramasa, printr-un dubios proces de „privatizare”, fara industria construita cu sacrificiul catorva generatii, cu o agricultura faramitata si neproductiva,Romania nu-si mai poate hrani cetatenii din productia proprie, nu-si mai poate plati profesorii, medicii, functionarii, pensionarii, etc. Dupa ce ne-au indatorat, fara rost, cu multe, foarte multe, miliarde de euro, politicienii incompetenti, cocotati prin minciuna in varful ierarhiei de stat, ne dovedesc, zi de zi, ca sunt incapabili sa rezolve problemele dublei crize economice in care se zbate tara noastra. Aflam, sau suntem impinsi sa aflam, ca, pe asa numita „scena politica”,  se infrunta, in umbra, grupuri de interese si se construiesc, de catre retelele mafioto-gangsteresti, organizate de indivizi de cea mai joasa extractie, „afaceri” de zeci de milioane de euro provenite din banii publici peste care se arunca perdeaua de fum a diverse subiecte umflate, umflate asa incat sa abata atentia presei, a comentatorilor de diverse culori si, mai ales, a noastra, a cetatenilor, despre care se spera, probabil, ca suntem intr-un stadiu suficient de avansat de imbecilizare pentru a nu mai discerne adevarul. Un astfel de subiect este asa numita „modernizare” a statului, principala preocupare a Presedintelui Basescu, a Primului-Ministru Boc, a liderilor Partidului Democrat-Liberal. Ce inseamna aceasta modernizare a statului? Deocamdata am aflat ca reducerea numarului de parlamentari si trecerea la sistemul unicameral sunt „prima si cea mai urgenta miscare” in drumul spre aceasta modernizare. Restul modernizarii asteapta, sub forma de idei in capul presedintelui si a catorva „apropiati”, momentul propice pentru a fi machiate si aruncate opiniei publice. Nu este foarte greu sa banuim, pe aproape de adevar, unde bat aceste idei, de fapt dorinte ale presedintelui. Vom incerca. In curand. Mai urgenta, insa, decat orice, grava si cu un potential realmente destructiv, este evolutia economiei romanesti pe care trebuie sa o privim in context european si global.

In 30 martie, in fata Parlamentului Romaniei, Dominique Strauss-Kahn, directorul-general al Fondului Monetar International, vorbea despre posibilitatea unei cresteri, in 2010, a economiei mondiale, de 4,1%, ceea ce inseamna o majorare cu 0,2 puncte procentuale a aprecierii anterioare de 3,9%. Iata cum vede FMI, dar si alte institutii economice, compozitia regionala a acestei cresteri. Statele Unite, 3%, in loc de 2,7% anterior. China, 8%…12%, probabil 10%. India, minimum 7,5%, probabil 10% dupa unii economisti. Zona EURO, 0,8%, in scadere fata de 0,9% apreciere anterioara. In acest context ROMANIA a realizat, in primele doua luni ale anului, un deficit bugetar de 1,5% ceea ce poate insemna, pana la sfarsitul anului, un deficit de 8%…10%, adica un adevarat dezastru. Guvernantii inteleg ca nu sunt in stare sa blocheze acest declin. Faptul ca, la recenta intrevedere cu Dominique Strauss-Kahn, Presedintele Basescu a introdus subiectul unui nou „ajutor” din partea FMI, sustine aceasta afirmatie. Presedintele Basescu, incalcandu-si atributiile constitutionale, ca si si ocazia primului imprumut, vrea ca noi, cetatenii Romaniei, sa acceptam inrobirea noastra pentru cateva generatii pentru ca dezastrul financiar sa fie mai putin simtit in timpul actualului sau mandat. In timp ce guvernul nu face nimic pentru a revigora industria, agricultura si comertul, miliardele de euro, imprumutate de Romania, se topesc in gaura neagra a incompetentei, coruptiei si proastei administratii. Este de necrezut lipsa de reactie guvernamentala la dezvaluirile zilnice ale presei. Fiti siguri, insa, ca, intr-o zi, presedintele va iesi din mutenia in care s-a cufundat de la alegeri si ne va da „capul lui Motoc”. Nu ne va ajuta cu nimic. Asa cum ne-a obisnuit, Presedintele, bazandu-se pe un fals argument constitutional, va instala un nou Motoc in varful Guvernului iar degringolada va continua. Singura solutie este demisia incompetentilor, incepand cu Presedintele Basescu si instalarea unui Guvern format din personalitati oneste si pricepute in managementul national, inclusiv demiterea si inlocuirea clientelei politice care stranguleaza institutiile statului. Anchetarea coruptiei, pedepsirea exemplara a celor care au jefuit Romania, confiscarea averilor ilicite, etc. sunt indispensabile pentru asanarea economiei romanesti. In acest fel s-ar putea reconstrui si indispensabila solidaritate nationala, care a fost inlocuita cu discordia, cu ura, cu violenta intre frati.

Stimate(?) Domnule Cristian Diaconescu!

Incep prin a va felicita pentru gestul, nu-l pot numi politic, prin care ati devenit parlamentar „independent”, castigand astfel umilitorul drept de a executa, fara cracnire, deci in deplina „independenta”, ordinele transmise, prin seful de grup, de catre cel pe care-l iubiti si stimati. De fapt am vrut sa va intreb daca simtiti vreo urma de rusine, sau poate de mandrie, participand la rasturnarea lui Mircea Geoana, fostul prieten si partener de crez politic, pentru a contribui, astfel, la „reforma si modernizarea statului”, asa cum o doreste noul Dumneavoastra mentor. Regret naivitatea cu care, timp de multi ani, v-am stimat, crezand ca sunteti un om politic care merita aceasta stima.

P.S.   Sa nu credeti ca sunt ingrijorat  de soarta lui Mircea Geoana. A ajuns presedinte al Senatului in calitate de artizan al unei aliante de aceiasi calitate cu cea care se construieste acum. Ma ingrijoreaza soarta acestei tari si a noastra, cetatenii sai. Cele ce se petrec acum pe fondul lipsei de respect pentru LEGE, vor evolua, cu repeziciune, spre totalitarism. Sa dea Dumnezeu sa gresesc.

Spor de ipocrizie pentru Presedintele nostru!

Inca din primavara anului 2008, criza financiara globala se facea simtita, in Statele Unite, printr-o spectaculoasa criza a creditelor ipotecare, prin zgomotoase falimente in lumea financiara. In vara aceluiasi an semnele crizei erau usor vizibile si in Romania unde toti agentii imobiliari stiau ca dispar lichiditatile, ca bancile  inchid robinetul creditelor, ca nu se mai vindea si nu se mai cumpara. Numai Presedintele, Traian Basescu, si Primul-Ministru, Calin Popescu Triceanu, habar nu aveau ce pericole ne ameninta. Datorita lor Romania a ramas descoperita in fata crizei. Datorita incompetentei celor din fruntea statului, Romania a trebuit sa contracteze imprumuturi enorme, iar, dupa ce le-a contractat sa le cheltuie ineficient. Calin Popescu Triceanu a parasit puterea inca de la sfarsitul anului 2008, dar Traian Basescu continua sa ocupe locul de presedinte, ba, mai mult, a castigat inca 5 ani de prezidentiat. Secondat de Emil Boc, Traian Basescu este artizanul indatorarii romanilor, a saracirii Romaniei, a unei politici economice din care lipseste esentialul: productia. Azi, 5 martie, Dl Presedinte ne-a anuntat ca daca Guvernul nu va sti sa tempereze cheltuielile inutile, la sfarsitul lui 2010 vom face un nou imprumut. Ceea ce a spus azi Traian Basescu este inceputul pregatirii psihologice a Romanilor. Sunt sigur ca imprumutul se va face si, mai mult, ca s-au inceput tatonari pentru obtinerea sa. Potrivit tacticii cu care ne-a obisnuit, Dl Basescu se face ca abia acum a aflat ce face Guvernul, ca el, care hotaraste aproape totul in Romania, nu are nici o raspundere, ca nu el a hotarat componenta guvernului, ca nu stie nimic despre risipa si despre lipsa unei adevarate politici de austeritate. In loc sa ne vorbeasca despre adevarata risipa, dl Basescu s-a referit la „sporul de zambet”, ca si cum din cauza acestui spor, inexistent de altfel, se vor face noi imprumuturi. Cata ipocrizie. Presedintele merita un spor la salariu, un spor de ipocrizie.

Romania este un stat aservit, un stat care a pierdut industria, si-a ruinat agricultura, si-a dezorganizat invatamantul si sistemul sanitar.  Presupunand, ceea ce este greu de crezut, ca la conducerea tarii ar ajunge oameni dintre cei mai competenti, este nevoie de ani, de multi ani, pentru reechilibrarea tarii.

Vezi: https://mirceasuman.wordpress.com/2008/09/15/uraganul-ajunge-si-la-noi/