Sarut mainile, Angela Gheorghiu!

Antena 3, 28 decembrie.   Canta Angela Gheorghiu, minunata, extraordinara Angela Gheorghiu. Ma las in voia vrajei, in voia a ceva de deasupra noastra, in voia farmecului care ma face sa uit totul in afara de fericirea in care ma scald. S-a terminat. Vuietul aplauzelor ma trezeste. Printre cei care aplauda frenetic, in picioare, Barak Obama. Presedintele Americii a simtit, ca si mine, fericirea daruita de o romanca aleasa de Dumnezeu. Inca odata ma simt fericit. Angela Gheorghiu a pus un pansament alinator pe ranile acestei tari. Sarut mainile Angela Gheorghiu!

La „Sinteza zilei”, Mihai Gadea a invitat-o pe Angela Gheorghiu. Bravo, Gadea!

Publicitate

Adrian Sobaru, victima sau erou?

28 decembrie 2010. Au trecut cateva zile de cand, Adrian Sobaru, victima a unui sistem de guvernare crud, a unui sistem de guvernare incompetent, a unui sistem de guvernare al carui principal scop este perpetuarea in varful ierarhiei statului roman a unui grup,  indiferent de pret, indiferent de pretul, masurat in suferinta, care trebuie platit, nu de guvernanti ci de milioane de cetateni, si-a oferit viata ca pret al unei sperante, ca pret al sperantei ca cei care se cramponeaza azi de putere vor intelege ca trebuie crutati macar copiii acestui neam. Adrian Sobaru, grav ranit, a ramas in viata si va putea intelege ca viata sa ar fi fost mult prea putin, ca cei pe care a sperat sa-i induplece nu au suflet. Adrian Sobaru va trebui sa lupte, mai departe, singur, sau cu ajutorul catorva oameni cu inima mai mare decat a celor care ne spun ca nu pot purta de grija fiecarui roman, cu autismul copilului sau. Si totusi, intr-o zi, Adrian Sobaru va intra in randul simbolurilor, in randul celor care vor ramane in memoria noastra pentru ca au impins bolovanul care, pana la urma, va porni la vale si va zdrobi ranjetele inconstiente ale impostorilor care chefuiau, ieri noapte, intr-o cabana de munte.

Schengen? Nu ma surprinde

Ascult, stupefiat, acesta este cuvantul, declaratia cu ton de replica dura, nediplomatica, complet diferita de reactia Bulgariei, prin care cel care are atributul constitutional de a raspunde de politica noastra externa, adica presedintele Traian Basescu, raspunde scrisorii  ministrilor de externe, ai Frantei si Germaniei, adresata comisarului UE pentru relatii externe, Cecilia Malstrom, referitor la dorinta  de amanare a intrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen. Practicand, ca si in alte ocazii, diplomatia croita cu barda, presedintele Basescu reclama cu vehementa, raportandu-ne la uzantele limbajului diplomatic, felul in care este „discriminata” Romania, felul in care Franta si Germania nu tin seama, dupa parerea sa, de rezultatele cu care au fost indeplinite criteriile Schengen. Temandu-se insa si avand probabil unele informatii despre  posibilitatea de a ni se refuza accesul la spatiul Schengen, presedintele Basescu a inceput, cu mai multe zile in urma, dupa prostul sau obicei, sa-si pregateasca apararea  invinovatind, pentru aceasta eventualitate, Opozitia, incepand cu Victor Ponta, Consiliul Superior al Magistraturii, ba si pe parlamentarii pedelisti care au impiedicat, prin vot, extinderea anchetei in cazul Ridzi. Numai ca scrisoarea celor doi ministri se refera la probleme mult mai grave ale guvernarii  Romaniei care-l privesc direct impreuna cu guvernul, ca: absenta unui mediu juridic si administrativ in domeniile sigurantei si justitiei, fenomenele de coruptie care se agraveaza,  persistenta criminalitatii organizate, etc. recunoscand, totusi, avansul Romaniei in asigurarea conditiilor tehnice de securizare a frontierelor. Ce trebuie sa intelegem? Dl Basescu refuza sa accepte evidenta, sa accepte ca, de fapt, aceasta scrisoare este un prim si teribil semnal, este o prima si dramatica referire la fenomenele grave care se manifesta in politica romaneasca la varf, cum ar fi: derapajele presedintelui, ale primului-ministru, ale grupului instalat in varful statului nostru. Iar aceste derapaje indeparteaza Romania de principiile democratice fundamentale ale Uniunii Europene. Sa nu credem ca Europa nu inregistreaza fapte ca: transformarea cetatenilor Moldovei in votantii lui Basescu; incalcarile frecvente de catre presedinte, secondat de primul-ministru, ale Constitutiei; relatiile de-a-dreptul marlanesti, lipsite de consideratia absolut necesara intr-un regim democratic, cu partidele din Opozitie, cu liderii acestora;  diplomatia paguboasa, de individ arogant si ignorant, introdusa in relatiile cu Franta si Germania. Sigur ca se mai pot pomeni si alte fapte. Gandesc ca razbunarea presedintelui, dupa protestele unor angajati din MAI, concretizata, printre altele, in indepartarea din fruntea acestui minister a lui Vasile Blaga, cu putin timp inainte de momentul Schengen, nu a fost oportuna, dupa cum nu a fost oportuna, exprimandu-ma eufemistic, maniera in care a tratat Radu Berceanu  negocierile cu firma din Franta, Vinci, pentru construirea autostrazii Comarnic-Brasov. Concluzia mea, ca cetatean roman deceptionat, este ca principalul vinovat, pentru acest fapt politic deosebit de grav, este presedintele Traian Basescu. Convins ca este infailibil, ca nu poate gresi, ceea ce este foarte departe de adevar, dl Basescu ne-a pus intr-o situatie foarte grava. De ce „foarte grava”? Deoarece trebuie sa intelegem ca acesta poate fi inceputul unui proces, pe termen mediu sau lung, de respingere a Romaniei, proces care, Doamne fereste, poate sa se incheie cu excluderea din  Uniunea Europeana. Pe termen scurt, evenimentul Schengen va avea consecinte grave in economie, in evolutia investitiilor straine. Singura solutie adevarata, singurul mod de a indrepta situatia creata este demisia Guvernului, urmata, imediat de demisia Presedintelui. Totul trebuie sa se desfasoare pe fondul unei depline maturitati a partidelor din opozitie. Orice lupta pentru putere, orice lupta prin invinuiri si vorbarie goala, poate compromite definitiv pozitia Romaniei in UE.

Sunt curios, in legatura cu informatiile, adevarate sau nu, privind „spaga” ceruta firmei Vinci, cum va reactiona DNA.

Lapte si miere in 2011

Cel putin asa ne spune distinsul nostru prim-ministru, inteligentul si competentul Emil Boc, iar spusele sale au fost confirmate, in mai multe randuri, cu forta inaltei si nemeritatei sale functii, de presedintele Traian Basescu. L-am ascultat, de exemplu, pe apreciatul Emil Boc prezentand, azi, bugetul pe 2011 in fata celor care ne reprezinta cu cinste, adica in fata parlamentarilor, adica a celor care, acceptand ordinul ANTICONSTITUTIONAL de a nu vota, au respins motiunea de cenzura la legea salarizarii pe 2011. Si ce le-a spus dl prim-ministru parlamentarilor? Printre altele acestia au aflat ce solid este construit acest buget care se sprijina pe „crestere economica si investitii”; cum vom resimti in 2011 rezultatele politicilor incepute in 2009 si continuate in 2010; ce fericire ii asteapta pe bugetari,  care vor recupera 15% din diminuarea cu 25% a salariilor; ce minunate au fost masurile luate pana acum si, fiti atenti, ce vinovati sunt cei care au guvernat Romania inaintea sa. Totul este o minciuna. De exemplu, dl Boc spune ca investitiile cresc in 2011 la 37 de miliarde de lei, fata de 35 de miliarde in 2010, ceea ce inseamna, luand de bune cifrele dlui Boc, ca investitiile nu cresc nici macar cu rata inflatiei, care va fi pe 2010 de cel putin 8%. Dl Boc ne mai arata ca nu stie nici macar aritmetica elementara atunci cand spune ca bugetarii recupereaza 15% din diminuarea salariilor, ori, tinand seama de baza de calcul, cei 15% inseamna, raportat la salariile care au fost diminuate,  numai 11,25%, iar, tinand seama de inflatie si alte reduceri de sporuri, prime, etc. marirea de 15% devine cu totul nesemnificativa, fiind de ordinul a 2-3%. De fapt, expozeul primului-ministru a fost croit pe tipicul creat, cred eu, de propagandistii PDL, adica: laudati, fara jena, marile realizari ale guvernului; amestecati mici adevaruri cu minciuni mari; invinuiti pe toti ceilalti, mai ales opozitia, chiar daca nu are nici o putere, pentru starea de inapoiere a Romaniei; banalizati personalitatile, care ni se opun, dar si pe cele din randurile PDL care ar putea castiga simpatie, tratati-le ca pe niste indivizi oarecare, neinsemnati si neglijabili. Vreau sa fac si eu, pe scurt, o prognoza pentru 2011 pe care, peste cateva luni, sa o pun langa laudele lui Boc. Romania nu va inregistra crestere economica in 2011. Nu are din ce. Cred ca PIB-ul anului viitor va inregistra o evolutie cuprinsa intre -0,5% si +0,5%, dar este posibil ca, daca pietele externe nu vor mai absorbi, in aceleasi cantitati, produsele care s-au exportat cu succes in 2010, printre altele automobile, cu care s-au laudat, fara absolut nici un merit, atat Traian Basescu cat si Emil Boc, PIB-ul sa scada mai mult. Mai cred ca politica de „austeritate”, adica de bagat mana in buzunarele romanilor, va continua si, asa cum se intampla acum, aproape fiecare zi ne va aduce vestea unor noi taxe, impozite, etc. Mai cred ca deciziile prin care se limiteaza progresiv drepturile noastre vor continua, botezate si laudate ca „reforma statului”.

Si, deoarece am folosit sintagma „reforma statului”, atat de draga unora, vreau sa scot in evidenta un fapt, bine cunoscut de multi. Atunci cand vorbesc de „reforma statului” dnii Basescu si Boc nu stiu despre ce vorbesc. Ei cred ca reforma inseamna tot ce le trece prin cap, ca ei stiu ce trebuie facut in economie, in invatamant, in sanatate, in justitie, etc. Ei cred ca reformele se fac de azi pe maine fara pregatire, fara analize prealabile si, mai ales, fara sa ai niste obiective clare, ierarhizate dupa interesul public al etapei. In schimb stiu sa laude reforme pe care nu le-au inteles, ca de exemplu stufoasa lege a educatiei. Si , pentru ca am dat ca exemplu aceasta lege, scrisa in interesul UDMR, subliniez ca diversele sale versiuni au in jur de 300 de pagini, Oare le-a citit dl Basescu? Sau lauda aceasta lege din interese politice care, s-ar putea sa nu coincida cu interesele noastre?

Vom scapa de guvernul Boc, cred eu, in primavara anului viitor, inainte de Congresul PDL. Il va inlatura Traian Basescu, presat de viteza cu care-si pierde autoritatea in PDL. Cine va fi urmatorul prim-ministru? Din pacate, clasa politica romaneasca este in stare de profunda avarie si pune sub un mare semn de intrebare posibilitatea instalarii unui guvern cu gradul de competenta, prestigiu si vointa politica, necesare in acest moment.

Pentru naivi

Incepusem sa scriu ceva despre relatia ticalosie-imbecilitate, cand am descoperit, datorita lui Ioan Usca -http://ivanuska.wordpress.com/ – un link care m-a dus la un textscris de Dan Puric pe un incantator blog. Va las sa le descoperiti:

http://petedeculoare.wordpress.com/2010/12/16/dan-puric-invidia/

Merita sa-i scriu numele?

Calatorind din post in post, pe ecranul televizorului, ma opresc, pentru un moment, pe Realitatea TV. Se deruleaza unul dintre banalizatele si, regret sa o spun, mult prea multele talk-showuri politice devenite moda. Dau sa apas pe butonul telecomenzii dar ma opreste tupeul si gaunosenia interventiei agresive a unui tanar politician, cu mutra de baetel prost crescut, un fel de Goe, copil minune al pedelismului, inaintas in plutonul atacantilor la poarta comodei si rentabilei cariere politice. Curios, caut date despre acest foarte tanar domn. Constat ca a fost foarte discret, de-a-dreptul zgarcit cu informatiile autobiografice. S-ar putea crede ca nu a muncit vreodata cu adevarat, ceea ce nu este imposibil, si ca suma frumusica pe care a adunat-o este de la loto. Nu-i dau numele, nu merita si, de fapt, este un personaj absolut neglijabil. Am vrut, insa, sa subliniez o trasatura, primejdioasa pentru Romania, a indivizilor agresivi, si nu sunt putini, care, asemenea acestui domn, se zbat sa se cocoate spre varful statului: tupeul. Cu tupeu neaga evidenta, cu tupeu vor sa ne faca sa credem ca mizeria, saracia, inapoierea, sunt bogatie si progres, cu tupeu vor sa ne faca sa credem ca altii sunt vinovati pentru incompetenta lor. Poate ca unii romani cad victime acestor tactici. Eu refuz sa-i mai ascult, refuz sa cred ceva din elucubratiile pe care le arunca peste noi, refuz sa ma las prostit, refuz sa-i las sa-mi insulte inteligenta. Azi, de exemplu, la radioul national, dl Traian Basescu caracteriza ca act impotriva interesului romanesc,  eforturile opozitiei de a-l suspenda si de a rasturna guvernul Boc. Stiu ca parerea mea nu are importanta pentru dl Basescu, o consemneaza, poate, vreun serviciu de-al Domniei Sale, vreau, insa, sa afirm ca eu, impreuna cu multe milioane de romani, sunt de acord cu aceste eforturi si, dimpotriva, ca interesul national cere demiterea presedintelui, a guvernului Boc si alegeri anticipate. Il sfatuiesc pe dl Basescu, spre binele sau, sa renunte la strategia absurdului, strategie prosteasca, croita de cine stie ce consilier, de a calomnia, de a invinovati, de a inventa tot felul de acuze absurde, la adresa celor pe care ii apreciaza ca periculosi pentru scaunul pe care, inca, il mai ocupa.  Cei mai multi romani s-au desteptat.

Cine sunt eu?

Nu este un secret pentru nimeni. In momentul de fata Guvernul Boc ramane in viata prin sustinerea minoritatilor. Guvernul ar cadea imediat fara voturile etnicilor maghiari, prin UDMR, si a  celorlalte grupari de diverse etnii, prin grupul parlamentar al altor nationalitati. Intr-un anumit fel, noi romanii suntem in minoritate si nu reusim sa ne impunem vointa politica,  Sigur ca aceasta situatie obliga pe cei care doresc puterea, cu orice pret, adica Traian Basescu si toata suita sa pedelista,   sa-si arate „recunostinta” preluand angajamente pe care noi majoritarii, adica etnicii romani, nu le cunoastem. Se adauga acum pretentiile altei etnii, tiganii sau, asa cum au fost numiti dupa „revolutia” din decembrie 1989, rromii. Ei tin mortis la aceasta ultima denumire care, de cand a fost introdusa, a provocat, mai ales in strainatate, frecvente confuzii intre romani si rromi, unii presupunand ca cei care au propus-o, ONG-uri ale cetatenilor romani de etnie tiganeasca, au urmarit chiar aceasta confuzie. Punctul meu de vedere, indiferent de dezbaterile in curs, este: sunt roman si nu accept sa fiu confundat cu nimeni altcineva, indiferent ca este norvegian, italian, suedez, englez sau tigan. Deci doresc, si este dreptul meu legitim, sa-mi pastrez identitatea nationala. Tiganii, daca nu le place aceasta denumire, sub care sunt cunoscuti in Romania de multe sute de ani, pot sa-si aleaga orice nume doresc, cu conditia sa nu duca la confuzii.  Cred ca cetatenii de orice alta nationalitate ar gandi exact la fel. Nu cred ca spaniolii, francezii, bulgarii,etc. ar fi de acord sa le cedeze numele lor, parte a patrimoniului national. Adaug ca oricum isi vor schimba numele, tiganii vor castiga respectul tuturor numai daca vor invata si vor renunta la parte din „regulile” de morala incompatibile cu cele ale celor care trebuie sa-i accepte. Oare pretentiile, despre care vorbim, vor fi tratate cu aceiasi „bunavointa”? Oricum tiganii au multe voturi pentru care dl Basescu s-a batut in 2009.

Boc vs Geoana sau Basescu vs Constitutia Romaniei?

Presedintele Traian Basescu fiind plecat din tara, Emil Boc a fost cel care a primit onorurile militare , cu ocazia Zilei Nationale, reprezentand, deci, statul roman in locul presedintelui. Asa cum era de asteptat, presa, de toate categoriile, a consemnat faptul ca pe o incalcare a Constitutiei, motivarea prezentata de Institutia Prezidentiala, cum ca a fost vorba de o problema de reprezentare si nu de o preluare de atributii ale functiei, fiind ridicola si lipsita de fundamentare juridica. Potrivit art 80 din Constitutie Presedintele Romaniei reprezinta statul roman, iar, potrivit art 98,  atunci cand este in imposibilitate de a-si exercita atributiile este inlocuit, ca prima optiune, de Presedintele Senatului. Ori este clar ca, in situatia data, dl Traian Basescu nu putea sa-si indeplineasca atributia de reprezentare a statului si deci de a primi onorurile militare trebuind sa fie inlocuit de dl Mircea Geoana. Nu mi se pare, absolut deloc, importanta persoana celor implicati in acest fapt, dar mi se pare deosebit de importanta si grava usurinta cu care Presedintele Romaniei si Primul-ministru calca in picioare, pentru ambitii de doi bani, Legea fundamentala a tarii, dar si usurinta cu care „generalul” Gabriel Oprea a acceptat sa faca acest joc. Credeti ca-si va cere scuze vreunul dintre cei implicati? Nu cred. La urma urmei incalcarea Constitutiei incepe sa devina un fapt cu care, cred ei, romanii trebuie sa se obisnuiasca. De ce? Pentru ca Romania devine, cu fiecare zi, prin actiunile lor, un stat nedemocratic.

ZIUA NATIONALA

1 Decembrie, ziua nationala a Romaniei! Daca cineva m-ar intreba: ce inseamna pentru dumneata aceasta zi? as raspunde: Ziua Nationala a Romaniei, ziua Marii Uniri, imi aminteste de timpul in care romanii au trait zile de profunda solidaritate, imi aminteste de timpul in care politicieni de inalt patriotism au condus cu multa pricepere tara, imi aminteste de timpul in care, sub importantii regi Carol I si Ferdinand, Romania a progresat cu adevarat, reusind sa intre in randul tarilor europene. Au fost timpuri in care romanii puteau sa fie, cu adevarat, mandri de tara lor. Unde sunt acele timpuri? Cand vor reveni?