Reactia hotarata a pensionarilor, in fata hotararii guvernului Basescu-Boc de a-i sacrifica pe altarul FMI, l-a speriat pe Traian Basescu. Cu un ranjet mult mai palid decat rictusul cinic cu care ne-a anuntat, in Joia neagra, intrarea in coma a economiei romanesti si hotararea de a o salva prin transfuzarea cu banii pensionarilor, ai bugetarilor, ai mamelor, ai handicapatilor si ai altor necajiti, a incercat sa justifice toate acestea in fata presei convocata la Cotroceni. Nu voi comenta cele spuse in apararea sa si a guvernului de catre dl. Presedinte. Nu m-a convins. Din pledoaria sa au lipsit, din nou, elemente absolut esentiale. Dl Presedinte a vrut sa ne faca sa-l credem fara sa ne furnizeze datele esentiale ale agoniei in care se afla economia, deci fara sa ne explice de ce trebuie reduse pensiile cu 15% si nu, sa zicem, cu 17%, fondul de salarii al bugetarilor cu 25% si nu cu 26%, etc. etc. Dl Presedinte a incercat sa impresioneze prezentandu-ne o realitate grava: lucreaza cca 3.000.000 de romani care trebuie sa sustina 4.400.000 de pensionari si 1.400.000 de bugetari, uitand sa ne spuna ca avem aproape 1.000.000 de someri si vreo 2.000.000 de romani, buni de munca, plecati sa lucreze in strainatate, uitand sa ne spuna ca Guvernul nu are nimic in vedere pentru a stimula cresterea numarului de locuri de munca, uitand sa ne spuna ca aceasta este singura solutie pentru a imbunatati raportul de mai sus. Si mai grav, Dl Presedinte nu ne-a spus nimic despre masurile draconice care trebuie luate pentru a diminua evaziunea fiscala, pentru a arunca in inchisori pe cei din retelele de contrabandisti. Nu ne-a spus nimic despre cum se va cerceta, in vederea supraimpozitarii, sursa averii bine cunoscutilor milionari si multimilionari in euro care-si permit, in timp ce milioane de romani vor suporta foamea si frigul, sa cumpere, in continuare yachturi sau supermasini. Cum poti cere solidaritate unor oameni care sunt umiliti si sfidati de indivizi carora nu li se cere, in nici un fel, sa participe la efortul unei natiuni?
Regret faptul ca presa a trimis la aceasta conferinta de presa oameni foarte tineri nepregatiti in economie. Presedintelui nu i s-au pus intrebari cu privire la felul in care va reactiona piata la masurile anuntate, cu privire la efectele perverse care vor contamina intreaga economie romaneasca. S-au pus si intrebari interesante. Eu l-as fi intrebat, printre altele, de ce, dupa un an in care a cantat, a dansat, a baut si a mancat la un numar impresionant de paranghelii electorale, nu si-a facut timp sa viziteze cateva spitale, cateva dintre scolile care scot tampiti, dupa parerea Domniei-Sale. L-as fi intrebat in ce masura se simte raspunzator pentru ignoranta cu care ne asigura ca Romania nu are a se teme de criza, in ce masura se simte raspunzator pentru felul in care, dupa peste 5 ani de presedintie, vorbeste ca si cum abia acum ar afla ce se intampla in tara, in statul al carui „sef” spune ca este.
Dl Presedinte nu s-a referit in Joia neagra la necesitatea de a supraveghea felul in care administratiile locale folosesc banii din taxele si impozitele locale si nu a facut-o nici azi, cu toate ca cele spuse de ziaristul Tolontan trebuia sa i-o aminteasca.
Asa cum ma asteptam nu au lipsit insinuarile si amenintarile voalate, caracteristice caracterului Dlui Presedinte.
Raman la parerea ca este absolut necesar, pentru binele Romaniei, ca dl Traian Basescu si dl Boc, impreuna cu cei care-i secondeaza, sa demisioneze, ceea ce, bineinteles, nu se va intampla.