Spor de ipocrizie pentru Presedintele nostru!

Inca din primavara anului 2008, criza financiara globala se facea simtita, in Statele Unite, printr-o spectaculoasa criza a creditelor ipotecare, prin zgomotoase falimente in lumea financiara. In vara aceluiasi an semnele crizei erau usor vizibile si in Romania unde toti agentii imobiliari stiau ca dispar lichiditatile, ca bancile  inchid robinetul creditelor, ca nu se mai vindea si nu se mai cumpara. Numai Presedintele, Traian Basescu, si Primul-Ministru, Calin Popescu Triceanu, habar nu aveau ce pericole ne ameninta. Datorita lor Romania a ramas descoperita in fata crizei. Datorita incompetentei celor din fruntea statului, Romania a trebuit sa contracteze imprumuturi enorme, iar, dupa ce le-a contractat sa le cheltuie ineficient. Calin Popescu Triceanu a parasit puterea inca de la sfarsitul anului 2008, dar Traian Basescu continua sa ocupe locul de presedinte, ba, mai mult, a castigat inca 5 ani de prezidentiat. Secondat de Emil Boc, Traian Basescu este artizanul indatorarii romanilor, a saracirii Romaniei, a unei politici economice din care lipseste esentialul: productia. Azi, 5 martie, Dl Presedinte ne-a anuntat ca daca Guvernul nu va sti sa tempereze cheltuielile inutile, la sfarsitul lui 2010 vom face un nou imprumut. Ceea ce a spus azi Traian Basescu este inceputul pregatirii psihologice a Romanilor. Sunt sigur ca imprumutul se va face si, mai mult, ca s-au inceput tatonari pentru obtinerea sa. Potrivit tacticii cu care ne-a obisnuit, Dl Basescu se face ca abia acum a aflat ce face Guvernul, ca el, care hotaraste aproape totul in Romania, nu are nici o raspundere, ca nu el a hotarat componenta guvernului, ca nu stie nimic despre risipa si despre lipsa unei adevarate politici de austeritate. In loc sa ne vorbeasca despre adevarata risipa, dl Basescu s-a referit la „sporul de zambet”, ca si cum din cauza acestui spor, inexistent de altfel, se vor face noi imprumuturi. Cata ipocrizie. Presedintele merita un spor la salariu, un spor de ipocrizie.

Romania este un stat aservit, un stat care a pierdut industria, si-a ruinat agricultura, si-a dezorganizat invatamantul si sistemul sanitar.  Presupunand, ceea ce este greu de crezut, ca la conducerea tarii ar ajunge oameni dintre cei mai competenti, este nevoie de ani, de multi ani, pentru reechilibrarea tarii.

Vezi: https://mirceasuman.wordpress.com/2008/09/15/uraganul-ajunge-si-la-noi/

Publicitate