Lupta violenta pentru scaune in Parlament, numita si campanie electorala, se ascute cu fiecare zi. Ieri a fost randul Elenei Udrea (PD-L) sa se ciocneasca cu Luminita Anghel (PSD+PC), dupa ce, cu o zi inainte, ministrul transporturilor a fost amestecat intr-o ciocnire penelisto-penegista incheiata la sectia de politie. Curg promisiunile, curg acuzatiile la adresa adversarilor, curg invectivele, fara ca bravii nostri politicieni si cei care-i consiliaza, pe bani multi, bineinteles, sa inteleaga ca, in mintea noastra, a alegatorilor, acest comportament coboara si mai mult cota increderii in „clasa politica”, in candidatii pe care ni-i propune si ne determina sa nu ne prezentam la vot. Se dovedeste ca asa numita „innoire a clasei politice”, in care au sperat multi alegatori, odata cu introducerea votului uninominal, este un fel de „fata morgana”, ca cei care sunt in stare de orice ca sa ramana la masa puterii au stabilit ce retete sa aplice pentru manipularea alegatorilor, pentru a-i face sa nu poata discerne intre candidatii propusi. Una dintre aceste retete este aceea de a nu da informatii despre candidati sau, mai bine spus, de a nu da informatii revelatoare sau a le da trunchiat. Este greu sa afli ce avere au candidatii, cum au facut-o, despre unii nu ni se spune ce studii au, in ce mediu au crescut si s-au format, ce au lucrat, etc. In schimb, in cazul celor considerati de catre partid importanti, poti sa-i vezi, in postere uriase, pe care s-au cheltuit multi bani, arborand un zambet fortat cu care vor sa ne castige bunavointa, adica votul. Folosind lipsa de informatii, ceea ce de fapt este un mod de a altera grav dreptul la vot si de a jigni electoratul, politicienii ne imping spre a vota partidul. Un alt mod de a ne manipula si de a ne face sa votam fara discernamant este folosirea, pe post de candidati, a diversi cantareti, manelisti, sportivi, etc. care se bucura de apreciere si de a transfera aceasta apreciere asupra zonei politice. Aceste mijloace, si altele, sunt folosite pentru a masca lipsa acuta de oameni priceputi la administratia tarii in randul partidelor si, totodata, pentru a se putea impune vointa liderilor de partid asupra votului viitorilor parlamentari. Te face sa razi, dar este de plans, modul in care, folosind fraze sforaitoare, vorbesc candidatii despre ce vor face dupa ce le vom da votul. De fapt, odata ajunsi in scaunul ravnit si bine platit de parlamentar, actualii candidati vor vota, ca niste copii ascultatori, asa cum hotaraste partidul, adica un grup foarte restrans de lideri, ei neavand, practic, nici o putere de decizie personala. Actuala campanie electorala ma face sa traiesc o dilema. Pot da, cu constiinta impacata, votul meu vreunui candidat? Astept ca liderii partidelor, care cred ca pot sa-si asume raspunderea conducerii Romaniei, sa ne dea, asa cum sunt datori, informatiile de care avem nevoie si sa ne dovedeasca renuntand, printre altele, la agresiunea verbala sau fizica, ca sunt demni de increderea noastra, ca nu ne cer votul numai pentru a avea in mana painea si cutitul.
SUNT LIBERE ALEGERILE DACA NU MI SE PERMITE, PRIN DIVERSE MANEVRE, SA STIU CINE SUNT, CU ADEVARAT, CEI PENTRU CARE MI SE CERE SA VOTEZ ?
CE FEL DE LIDERI DE PARTID SUNT CEI CARE PUN PE LISTELE DE CANDIDATI DIVERSI INDIVIZI, CU AVERI DE SUTE DE MILIOANE DE EURO, FACUTE PRIN MIJLOACE NECINSTITE, CARE DORESC SA FIE PARLAMENTARI PENTRU A AVEA IMUNITATE ? CE INTERESE SUNT LA MIJLOC ?
IN CE FEL SERVESC INTERESELE CETATENILOR, INCALCAND DREPTUL LA VOT LIBER PRIN MANIPULAREA CONSTIINTELOR, ZIARELE CARE INCEARCA SA CREEZE O IMAGINE FAVORABILA UNOR CANDIDATI CU REPUTATIE INDOIELNICA, FARA SA MENTIONEZE CA ESTE VORBA DE PROPAGANDA ELECTORALA PLATITA ?
Viata vazuta de Mircea Suman 