Guvernarea Romaniei. O farsa tragica sau o comedie grotesca?

Traian Basescu, un personaj a carui evolutie pe scena politica romaneasca trece, aproape zilnic, prin episoade tragi-comice, prin episoade care ma tem ca intr-o zi, nu prea departata, vor uimi, prin cunoasterea adevarului, pe cetatenii Romaniei, inclusiv pe cei care inca se mai lasa cuceriti de gesturile de teatru ridicol si hahaielile in care este specialist acest domn. Osciland intre disparitia flotei Romaniei, a patra din lume, si implicarea lui Mircea Basescu in tentativa de a se apropia de miliardele de euro ce se vor cheltui de catre romani pentru apararea tarii, “misterele” vietii politice ale Dlui Presedinte Traian Basescu trec prin banii multi ai Ioanei Basescu, cariera rizibila a Elenei Basescu, tupeul lui Mircea Basescu, actorii, sustinuti de Domnia-Sa, ai unor scandaluri rasunatoare ca dna Ridzi sau dna Elena Udrea, etc. etc. etc. Sa nu uitam consecintele grave ale amestecului incompetent si neconstitutional al dlui Traian Basescu in politica externa, economie, educatie si altele. Sa nu uitam ce pierdere de prestigiu si, mai ales, de apreciere a Romaniei in planul relatiilor externe ne-a adus nepriceperea, grosolania si infatuarea acestui domn.  Este o datorie cetateneasca, a fiecaruia dintre noi sa ne informam, sa gandim cu obiectivitate si sa punem in balanta ceea ce credem ca a facut bun si ceea ce a facut rau dl Presedinte Traian Basescu in cei cinci ani ai mandatului de presedinte al tarii, sa tragem linie si sa votam la apropiatele alegeri prezidentiale asa incat sa putem spune, in fata constiintei noastre, ca ne-am respectat pe noi insine si pe ceilalti romani, ca nu am uitat ca aceasta tara este a urmasilor nostri. Sa nu le lasam o tara in care sa nu poata trai, o tara pe care sa o paraseasca lasand-o celor care au inceput sa se simta stapani aici.

Televiziunile de stiri ne-au prezentat azi, pe larg, intamplarile de la Caracal, intamplari pe care primarul orasului le-a caracterizat public drept reflex al luptei pentru acapararea puterii economice si politice pe plan local. Printre altii, primarul a citat si numele unui senator pe care-l crede amestecat in aceste evenimente. Prezenta intr-una dintre tabere a unui grup numeros, agresiv si super-galagios de tigani poate fi provocata de modul in care unii potentati locali apreciaza ca teama de a nu se spune ca organismele statului iau masuri cu caracter rasist poate determina impunitatea acestora. Dar cu tigani sau fara, lupta pentru transformarea oraselor si satelor in feude ale unor indivizi care, urmarind acest obiectiv, predica descentralizarea, este prezenta in multe locuri.  

Aroganta cu care Elena Udrea calca peste lege; corul politicienilor pedelisti care o sustin cu aceleasi ”idei” elaborate la partid; suspiciunile privind folosirea banilor publici; lipsa finalizarii proceselor de coruptie; impresia de destructurare a administratiei publice, asa cum o prezinta presa; continuarea unor cheltuieli inutile sau, cel putin, inactuale; situatia grava in care a ajuns economia prin incompetenta guvernului Boc; balbaiala in stabilirea masurilor anticriza; etc. etc. au adus o stare de profunda nemultumire in constiinta foarte multor cetateni. Tot mai multi cred ca trebuie sa se schimbe esenta guvernarii. Aceasta schimbare presupune, in primul rand, plecarea lui Traian Basescu din fruntea tarii. Demisia imediata a acestuia i-ar aduce, din partea prea ingaduitorului popor roman, un anumit grad de iertare pentru multe dintre greselile grave, voite sau nevoite, pe care le-a facut.       

Motiunea mea de cenzura: MAREA PACALEALA A DESCENTRALIZARII

In mare graba,  cu posibile dedesubturi, Guvernul Boc a “constatat”, sub impulsul  Presedintelui Basescu, ca “soarta” Romaniei atarna de acordarea unor puteri cat mai mari celor care au castigat titlul de “baroni locali”, titlu sugestiv pentru modul in care functioneaza Romania ca stat si, mai ales, pentru modul discretionar in care se intampla, uneori, dar nu foarte rar,  sa fie exercitata puterea de decizie in administratia locala. Asa ca, pentru a inlatura “pericolul” ce “plana”  asupra noastra,  in mare graba,  peste noapte, Guvernul a elaborat, bazat pe Legea descentralizarii nr. 195 din 22 mai 2006,  proiecte pentru legi ale descentralizarii in educatie, sanatate, ordine si siguranta publica, cultura, etc. Primul-Ministru a avut grija sa ne informeze ca descentralizarea este in folosul cetatenilor a caror viata se va imbunatati (?), ca prin aplicarea principiului subsidiaritatii  va creste contributia comunitatilor locale la adoptarea deciziilor, etc.etc. Sa ne punem cateva intrebari:

Vor simti cetatenii ca descentralizarea aduce mai  aproape de ei decizia in problemele comunitatii? Raspunsul meu este categoric: NU! Dau cateva exemple. Locuiesc in Brasov, oras care a facut trei imprumuturi importante si a garantat un altul. Nimeni nu a incercat sa afle in ce masura suntem dispusi sa suportam restituirea acestor imprumuturi, nimeni nu a prezentat un raport concret in privinta cheltuirii acestor bani, a preturilor platite, a calitatii lucrarilor facute, etc.etc. Nimeni nu ne-a intrebat atunci cand s-a desfiintat fostul si foarte utilul palat al copiilor, pe care primaria nu l-a cumparat pentru ca era dorit de o persoana privata. Nimeni nu ne-a intrebat daca “inovatiile” introduse in organizarea circulatiei ni se par de folos, etc.etc. Si, atunci,  de ce sa cred ca noile legi vor aduce deciziile mai aproape de mine? De ce sa cred ca amestecul, care poate fi brutal, in conducerea sistemului de educatie a unor persoane nepregatite in acest domeniu si al caror contact cu scoala a fost, in unele cazuri, cel putin precar, va imbunatati educatia copiilor nostri? De ce sa cred ca vom fi mai bine tratati in sistemul sanitar? L-a impiedicat cineva pe primar sa cunoasca spitalele, sa discute cu bolnavii si cu medicii? De ce nu a facut-o?  Este capabil un primar, la nivelul mediu al acestora, sa inteleaga dificultatile din sistemul sanitar? Ce sa mai vorbim despre cultura?  Ma intreb, deasemeni, de ce va fi mai eficienta Politia Locala decat Politia statului si de ce descentralizarea, in acest domeniu, trebuie sa aduca cheltuieli importante, printre altele pentru schimbarea tuturor uniformelor  politistilor cu unele care mi s-au parut mai urate. Incercati sa ganditi si sa raspundeti la aceste intrebari si adaugati-le pe ale Dvs. Eu cred ca nu suntem inca in stadiul in care sa largim in asa masura descentralizarea, ca nu avem “baroni” suficient pregatiti pentru a indeplini atributii atat de largi si de complexe, ca exista pericolul ca prea multa putere sa inlesneasca abuzurile si ca rezultatul, pentru o buna bucata de timp, va fi destructurarea administratiei statului.  

Inca o intrebare foarte importanta: de ce nu exista un sistem de control a administratiei locale? De ce Consiliile Locale pot adopta hotarari care incalca legile Romaniei iar prefectii se fac ca nu vad? De ce Legea 195/2006 introduce un principiu ciudat: lipsa subordonarii ierarhice a autoritatilor statului?

Descentralizarea, ale carei legi sunt “impinse”,  ca si codurile, spre aprobare in viteza, va aduce cheltuieli suplimentare importante, despre care nu s-a vorbit nimic, si, fiind prematura, nu ofera nici un fel de garantii pentru imbunatatirea vietii cetatenilor, ba, posibil, chiar dimpotriva. Se pune o ultima intrebare: cine are nevoie de aceasta graba? Cred ca Dl Presedinte Basescu vrea sa-si asigure foarte importantul sprijin al ”baronilor” la alegerile din toamna, acestia manifestandu-si, in repetate randuri,  dorinta aprobarii legilor descentralizarii, prin reprezentantul lor, dl. Liviu Dragnea. 

Descentralizarea, care poate fi numita si “autonomie teritoriala”, poate aduce, in timp, importante deosebiri de conduita normativa, de modificari pe plan local a legilor tarii, intre judete, deci poate INLATURA CARACTERUL DE STAT UNITAR AL ROMANIEI, transformand-o intr-o semifederatie. Ce garantii avem ca nu se va intampla asa? Vezi si:           http://mirceasuman.wordpress.com/2009/01/19/descentralizarea-inseamna-semifederalizarea-romaniei/

      

Sa traiti bine! Unde si cand?

Dl Presedinte Traian Basescu, luptator vajnic pentru voturi, a scos de la naftalina “strigatul de lupta” al alegerilor prezidentiale din 2004  si l-am auzit, dupa ce ne-a asigurat ca vom iesi cu bine din criza, salutand mica “multime”, care-l inconjura la Turnu Severin, cred, cu “sa traiti bine!”. Mai ramane sa-l auzim vorbind desore  ”tepele” care-i asteapta pe corupti, ceea ce, insa, cred ca nu va incerca  dupa ce  ”codurile”, pe care le sustine, au bagatelizat aceasta infractiune. Iata, insa, ca in acest moment  -10:39-  dl. Presedinte incearca , participand la Congresul UDMR la Cluj, sa castige si ceva voturi ale populatiei maghiare,  cu o alta idee, autonomia locala, aceiasi, insa, pentru toate judetele, cu populatie predominant maghiara, sau nu. Ideea are doua tinte: maghiarii care se vor multumi, poate, cu autonomia tip “Basescu” si baronii locali care insista pentru  autonomie crescuta, nu cu gandul la binele “oamenilor de rand ” ci pentru a putea manevra, cum doresc, taxele si impozitele locale, pentru a-si numi clientela in fruntea serviciilor deconcentrate, etc.etc. In ceea ce priveste cresterea ”competentei” in administratia locala, am foarte, foarte mari indoieli, asa cum am si in “cresterea participarii reale”, nu regizate, a comunitatilor la deciziile, de multe ori ascunse, a primarilor, consiliilor locale si judetene, primari si consilii pe care nu-i controleaza NIMENI in privinta modului in care administreaza, a modului in care cheltuie banii publici, a modului in care trec bunurile comunitatii din domeniul public in cel privat, in vederea instrainarii, de prea multe ori nejustificata.

Am fost ieri,  pentru cateva cumparaturi, intr-unul dintre hiper-marketurile care au monopolizat piata, care dicteaza preturile si pe care nu le supravegheaza, cu mijloacele economiei de piata, nici un organism al puterii. Am plecat uimit de viteza cu care cresc preturile, mai ales la marfurile alimentare ieftine, tot mai cautate acum de cei cu mijloace modeste, mai ales de catre pensionari. Fiti siguri ca indicele de inflatie, asa cum este facut public, nu reflecta nici pe departe galopul preturilor. De ce? Pentru ca inflatia nu este aceiasi pentru toti. Ea este enorma, cred ca trece de 20%,  pentru cei care cumpara majoritar produse alimentare si tinde spre zero pentru cei bogati, deci pentru cei care cheltuie pe  produse alimentare, de exemplu, 5% din venituri. Va asigur ca inca este bine, urmeaza peste 1-2 ani, restituirea imprumutului de 20 de miliarde. Este foarte probabil ca restituirea sa aduca fie o inflatie enorma, fie reducerea substantiala a pensiilor, salariilor, etc. concomitent cu cresterea taxelor si impozitelor. Toate acestea vor fi insotite de apeluri la “solidaritate” dar si de umbra eventualei ingrosari a represiunii.

Daca, si va multumesc, ati citit cele de mai sus, ati inteles de ce intreb: unde si cand vom trai bine?

NOTA:  Acum cateva minute  -11:20-   si-au incheiat discursurile in fata Congresului UDMR, dnii Emil Boc si Crin Antonescu. Remarc urmatoarele: 1. Pana cand va accepta dl Emil Boc sa-si intunece viitorul politic prin obedienta fata de dl. Traian Basescu?   2. Felicitari dle Crin Antonescu, ati confirmat ca om politic, m-ar bucura ca, dupa ce veti ajunge la putere, ceea ce este foarte posibil, sa confirmati si ca OM.   

Moise Guran, fata cu reactiunea

Pe lista mea cu programe de televiziune acceptabile este si <bizbazarul> lui Moise Guran, de pe Antena 3. Cu informatii actuale, comentate la nivelul necesar unui telespectator care se doreste informat, <bizbazarul> este interesant, ceea ce a facut din Moise Guran un realizator pe care-l apreciez. Azi, insa, dl. Guran m-a surprins in mod neplacut, dovedindu-se, dupa parerea mea, strain de realitatea in care traim noi, cetatenii “de rand”, platitori ai taxelor si impozitelor pe care le cheltuie, cat mai ferit de ochii si urechile contribuabililor, baietii destepti ajunsi in fruntea tarii, a judetelor, a oraselor si a satelor. Se discuta, la Antena 3, despre consecintele descentralizarii asupra invatamantului. In timp ce liderul unei federatii sindicale, furios dar bine informat si inteligent, descria ce se va intampla cu invatamantul ajuns pe mana unor primari nepriceputi in ale scolii, uneori si din cauza claselor putine prin care au avut ocazia sa treaca, dl. Guran a gasit ca este potrivit sa laude modul in care comunitatile se vor putea implica in organizarea invatamantului, sub obladuirea primarilor si a altor “vipuri” locale, pline de dragoste pentru carte si de competenta in domeniu. Preluand “sloganurile” cu care actuala putere vrea sa ne convinga ca descentralizarea va apropia deciziile de cetateni, dl Moise Guran, serveste interesele “baronilor” locali, din cauza ca  nu a aflat, poate ca nu a avut ocazia, ca primarii si consiliile locale sunt gata, oricand, sa calce legile, ca ceea ce dl. Guran numeste “comunitatile” din sate si orase nu au cuvant in fata multora dintre primari, ca functionarea administratiilor locale se bazeaza pe negocieri si intelegeri pe care este greu sa le afli, etc.etc. Trecerea invatamantului in subordinea totala a administratiilor locale va insemna numirea de directori dupa bunul plac al primarilor, va insemna politizarea colectivelor de profesori, va insemna coborarea cu inca o treapta a bietului invatamant romanesc. Vor fi tot mai putini cei care vor opta pentru o cariera in invatamant unde ar fi obligati sa se supuna toanelor unor indivizi ce le sunt mult inferiori. La toate acestea se vor adauga si ideile, daca pot fi numite idei, cu care vrea sa reformeze invatamantul, inca o data, si Ecaterina Andronescu, fara sa se intrebe cum privesc parintii ideile ale caror cobai vor fi copiii pe care-i cresc cu multe sacrificii.

  De fapt, descentralizarea, in toate domeniile administratiei, pentru care insista ”baronii” satelor si oraselor, este promovata, in primul rand, de presedintele Basescu, pentru a-si asigura sprijinul primarilor, etc. la alegerile din toamna. Sunt sigur ca descentralizarea va face ca Romania sa nu mai fie un stat cu legislatie unitara, ca vom fi supusi bunului plac al sefilor si sefuletilor din judetele si orasele tarii. Asa ca, dle Guran, mai ganditi si dati-i voie si “reactiunii” sa vorbeasca.  

DESCENTRALIZAREA inseamna semi-federalizarea ROMANIEI?

Programul de guvernare al actualei coalitii, frumos si pompos numita: “Parteneriat pentru Romania”, cuprinde si cateva idei in legatura cu “descentralizarea” unor atributii decizionale de la nivelul puterilor centrale ale statului la nivelul administratiilor locale. Desemnarea dlui Liviu Dragnea, de catre organismele de conducere ale PSD, drept candidat pentru functia de ministru de interne, a dat colegilor sai de partid ocazia ca, in comentariile ce li s-au solicitat de catre mass-media, sa aplaude competenta viitorului ministru in trecerea la descentralizare. Am remarcat ca toti acestia functioneaza in administratiile locale, fiind, deci, direct interesati in cresterea puterii de care dispun, mai ales ca, din cate am mai auzit,     descentralizarea este vazuta, in primul rand, ca un mijloc de directionare catre administratiile locale a cat mai multi bani din taxe si impozite. Parerea mea este ca descentralizarea trebuie privita cu multa prudenta. Un prim motiv este acela ca din sistemul administrativ national veriga cu cel mai redus grad de competenta, datorita salariilor mici, este administratia locala, in primul rand primariile, care fac suficiente greseli, in cazul cel mai bun, in manuirea banilor publici. La aceasta se adauga lipsa de transparenta, neinformarea cetatenilor in privinta manevrelor care se fac cu bugetele primariilor si, foarte important, cu averea din domeniul public si privat al acestora. Brasovul este un exemplu in acest sens. Alta problema care trebuie stapanita este tendinta, in primul rand a unor primari, de a propune hotarari de consiliu local care modifica legile tarii. Dau ca exemplu, la Brasov, “regulamentul de mansardare a blocurilor” care modifica substantial Legea autorizarii constructiilor si, mai grav, incalca dreptul de proprietate, asa cum este statuat de Constitutie. Alt exemplu de incalcare a unui act normativ central, tot la Brasov, este Hotararea de consiliu local prin care se scot la vanzare unele cabinete ale medicilor de familie, cu plata esalonata in 12 rate lunare, adica intr-un an, in timp ce actul normativ central prevedea esalonarea pe parcursul a pana la 15 ani. Se pot da si alte exemple, printre care abuzuri urbanistice, de multe ori ireparabile, ca sa nu mai vorbim despre “Regulamentul privind asociatiile de proprietari” care duce la imixtiunea total neconstitutionala a primariei in gestiunea banilor privati ai unei asociatii.  Accentuarea acestei tendinte, de “legiferare” la nivelul judetelor si al primariilor ar duce la pierderea atributelor de stat unitar al Romaniei si ne-ar apropia de o forma federativa, care, impreuna cu dorinta presedintelui Traian Basescu de a se trece la o organizare teritoriala pe 8-9 regiuni, ar pregati conditii pentru acest tip de organizare statala.  Iata de ce cred ca descentralizarea trebuie analizata cu foarte multa grija, mai ales ca exista si pericolul recrudescentei, pana la insuportabil, a coruptiei locale datorita lipsei oricaror mecanisme eficiente de control a activitatii din administratia locala. Descentralizarea nu trebuie sa insemne puteri discretionare si lipsa de control, nu trebuie sa insemne crearea unei clase de mici dictatori si, mai ales, nu trebuie sa diminueze, sub masca vorbelor frumoase si gaunoase, drepturile cetatenilor, ceea ce, din pacate, se simte.