Azi, 23 noembrie, negocierile, pentru pregatirea turului 2 al alegerilor prezidentiale, au inceput prin cuvantarile, succesive, ale lui Crin Antonescu si Mircea Geoana. Vorbind intr-un fel nou, esential diferit de noua limba de lemn a discursurilor politice, Crin Antonescu a schitat principiile unui posibil acord politic cu Mircea Geoana, pe care urmeaza, in prealabil, sa le puna in discutia organismelor de conducere ale PNL. Importante, printre aceste principii, sunt: refuzul oricarei colaborari cu Traian Basescu; refuzul de a ocupa personal o functie de varf in ierarhia statului roman; instalarea unui guvern politic, din personalitati de competenta ridicata, cu independentul Klaus Iohannis ca prim-ministru. Mi s-a parut deosebit de incurajator raspunsul pozitiv al lui Mircea Geoana, inclusiv faptul ca, intr-o discutie telefonica cu Klaus Iohannis, a confirmat optiunea pentru acesta ca prim- ministru. Sa asteptam finalizarea acestor negocieri, dar sa nu uitam ca nu trebuie sa spunem hop, pana nu sarim.

Exit-poll-urile prezentate la inchiderea urnelor sunt apropiate in privinta rezultatelor cu care sunt creditati cei 3 principali candidati. Rezultatele finale, asa cum vor rezulta din numaratoarea voturilor, vor aduce, probabil, o crestere pentru Traian Basescu, printr-o mai completa cuprindere a fraudelor, la care am fost martori prin intermediul televiziunilor. Este clar, insa, ca in turul 2 se vor bate Mircea Geoana si Traian Basescu, candidati cu rezultate foarte apropiate. Un rezultat foarte bun a obtinut Crin Antonescu care a reusit sa depaseasca cota PNL cu 3-4 puncte procentuale si caruia, in declaratiile facute, pe marginea exit-pollurilor, cei doi viitori adversari din turul 2 i-au facut adevarate “avansuri”. Din pacate, Crin Antonescu a gresit fundamental si, vorbind intr-un autentic stil de ”Vadim Tudor”, s-a dezis, ca mod de a gandi si a se exprima, de esenta liberalismului si m-a facut sa cred ca, handicapat de o infatuare condamnabila, nu va fi in stare sa determine pe cat mai multi dintre cei care l-au votat sa se transforme in sprijinitorii lui Mircea Geoana. Consecinta, foarte grava pentru Romania, poate fi un nou mandat pentru Traian Basescu. Reiau, daca ar fi actionat ca un adevarat si matur om politic, Crin Antonescu ar fi inteles ca a venit momentul relansarii PNL, ca poate obtine participarea acestuia, in conditii foarte bune, la un nou guvern si ca-l poate impune pe Klaus Iohannis ca prim-ministru. Asa cum a vorbit, insa, s-ar putea sa fie aproape de incheierea misiunii de presedinte al PNL.

Vor fi multe discutii in legatura cu fraudele care au alterat, in mod vadit, dorinta de schimbare a cetatenilor. Nu stiu cum se vor rezolva. Depinde si de rezultatul turului 2. Cel mai important, insa, este modul in care negocierile politice, care vor incepe de maine, vor demonstra ca, totusi, recenta coalitie politica, de care s-a facut mult caz,  exista. Daca aceste negocieri vor fi, insa, ceea ce sunt negocierile politice in Romania, adica scotand interesele poporului roman in afara lor, vom avea ca presedinte pe Traian Basescu inconjurat de aceiasi incompetenti lacomi.  Sa ne fereasca Dumnezeu ca Crin Antonescu sa fie salvatorul lui Basescu.

In privinta referendumului sunt multe de spus, dar mai este timp.

Ce mecanism misterios, ce impuls irezistibil face ca indivizi anonimi, sau aproape, sa cheltuie bani, timp si energie, sa riste ridicolul, pentru a candida, fara sansa, la functia de Presedinte al Romaniei? I-am ascultat aseara -miercuri 18.11-  pe cativa dintre acestia raspunzand sarguincios celor trei moderatoare, la simulacrul de confruntare, organizat de TVR 1, Realitatea TV si Antena 3 pentru, cum bine a spus cineva, grupa mica a candidatilor. In general, cu diferente nesemnificative, tratati cu un fel de aroganta de catre moderatoare, candidatii si-au etalat naivitatea politica si ne-au facut, in acelasi timp, sa intelegem ce legi proaste guverneaza domeniul electoral, legi care dau impresia ca poti ocupa functia de presedinte cam la fel ca pe cea de, sa zicem,  arhivar la primarie. In ceea ce priveste candidatii cu “pretentii”, cred ca trebuie, sarind, pentru economie de timp,  peste unii ca George Becali sau Corneliu Vadim Tudor, sa incercam sa intelegem cum pot fi vazuti de alegatori, dupa campania electorala si ce sanse pot avea in drumul spre presedintie. 

Crin ANTONESCU este un fel de surpriza a ultimului an politic. Prezentabil, -putea fi ceva mai inalt-, cu un zambet si o infatisare care inspira simpatie, dar nu si energia, hotararea pe care le astepti de la cel caruia ii incredintezi soarta tarii, a ta si a copiilor tai, a reusit sa ajunga la  peste 20% in sondaje, depasindu-si partidul. Inteligent, dar nu stralucitor, spontan fara sa detina o suficienta cantitate de cultura generala si politica, Crin Antonescu are un foarte important atu: nu s-a imbogatit din politica, ceea ce este aproape de necrezut; locuieste intr-un modest apartament de bloc; si-a refacut, de curand, familia cu o partenera de buna calitate si nu i s-a putut gasi, in ciuda eforturilor, nimic scandalos in trecut.  Se pare ca este candidatul cu cele mai putine obligatii fata de diversi finantatori ai partidului si campaniei. Personal, reprosez dlui Crin Antonescu sustinerea lui Bogdan Olteanu, politician de mana doua, pentru functia de vice-guvernator al BNR.

Traian BASESCU se prezinta in fata alegatorilor impovarat de un bagaj trist, adunat in timpul celor 5 ani de mandat prezidential, dar si in anii care l-au precedat. Principala caracteristica, a omului politic Traian Basescu, este permanenta tendinta spre intriga, spre subminarea bunei intelegeri intre cei din apropierea sa. A atras in jurul sau “colaboratori” de slaba calitate umana si profesionala, potriviti scopurilor sale personale, care s-au dovedit, de multe ori, nocive pentru noi. Acesti colaboratori sunt oameni bogati pentru care presedintele a fost umbrela care i-a adapostit de acuzele adversarilor si, posibil, de curiozitatea parchetului. Insusi presedintele Basescu este acuzat de diverse potentiale infractiuni pe care nu a gasit de cuviinta sa le respinga, de care nu s-a aparat si la care nu a raspuns in nici un fel. Pe scurt acestea sunt: apartenenta la fosta securitate, participarea la disparitia flotei romanesti -,a patra din lume,- vila din str. Mihaileanu nr 2, finantarea campaniei electorale a Elenei Basescu, banii pentru apartamentul de aproape un milion de euro cumparat de Elena Basescu de la Puiu Popoviciu, afacerile lui Mircea Basescu, etc. Traian Basescu are o inteligenta apropiata de cea a lui Crin Antonescu, dar sub a acestuia, potentata, in schimb, de o viguroasa viclenie. Puterea, in special cei cinci ani de presedintie, i-au deformat puterea de relationare cu realitatea, facandu-l sa creada ca detine raspunsul la cele mai diverse probleme, fie ca este vorba de educatie, de sanatate sau de economie. Faptul ca si-a permis, de exemplu, sa faca prognoze economice sau sa ne spuna cum trebuie reformat invatamantul, a indepartat pe adevaratii specialisti din procesul de management national. In ceea ce priveste initiativele sale in politica externa putem spune ca au fost un adevarat dezastru. Principalul atu al dlui Basescu este farmecul, aproape fascinatia, exercitata asupra alegatorilor putin informati si cu carente in educatie, construita prin promisiuni, false de cele mai multe ori, prin comportament grosolan si prin participarea, neadecvata cu ceea ce trebuie sa fie presedintele unei tari, la tot felul de “paranghelii” special organizate. Acesti electori alcatuiesc un fel de nucleu dur al votantilor dlui Basescu. Ei reprezinta acum cca 27% din electorat, Traian Basescu pierzand in ultimele 5 luni aproximativ 10 puncte procentuale. Este foarte important sa subliniem faptul ca Traian Basescu va face orice pentru a castiga mandatul de presedinte. Asa numitul referendum este una dintre manevrele sale josnice, fiind pregatite, din cate ne-a informat presa, si cateva metode de fraudare a votului, posibilitatea de frauda fiind evaluata la cca un milion de voturi, ceea ce poate rasturna complet rezultatul.  In concluzie, felul in care va fi votat Basescu, un presedinte care nu a facut nimic pentru Romania, poate fi interesant doar ca masurator al maturitatii noastre politice.  

Mircea GEOANA a avut sansa unei educatii superioare celei de care au putut beneficia cei doi candidati cu care concureaza pentru turul doi si, cred, de contacte umane benefice pentru cultura sa politica. Este un intelectual, vorbeste, dupa cate stiu, 2 limbi straine, probleme avand, insa, ca sa fiu rautacios,  cu limba romana, mai ales cu folosirea acuzativului.  A ajuns presedintele PSD, inlaturandu-si adversarii si facand fata, pana acum, actiunii diverselor grupuri de influenta din partid, ceea ce inseamna si o puternica limitare in deciziile si actiunilor sale. Trebuie sa subliniem o caracteristica a PSD. Partid, prin definitie, al celor care muncesc si traiesc din salariu la care se pot adauga mici intreprinzatori, PSD este condus de oameni bogati, despre ale caror averi se stie prea putin, ceea ce pune un serios semn de intrebare asupra declaratiilor populiste ale dlui Geoana. Cert este ca, in sondaje, dl Geoana este sub cota partidului si, din cate spun unele surse, foarte aproape de, daca nu chiar sub, cota dlui Antonescu. 

Sorin OPRESCU a intrat prea tarziu in cursa pentru a fi un concurent semnificativ. Nu voi discuta prea mult, totusi vreau sa-i reprosez tonul bascalios pe care l-a folosit, neintelegand ca cei mai multi romani vor un presedinte adevarat, prestigios, pe care sa-l poata lua in serios.

Se pun doua intrebari: Este posibil ca Traian Basescu, care a reusit sa “castige” dezaprobarea, daca nu chiar ura, multor romani sa intre in turul 2, cine va intra alaturi de el?  Pe cine vor prefera romanii intre Crin Antonescu si Mircea Geoana? Vom afla in curand. Eu voi vota Crin Antonescu, iar daca acesta nu va intra in turul doi, voi vota cu Mircea Geoana. Posibilitatea ca Traian Basescu sa piarda in turul doi este, apreciez,  de peste 90%.

NOTA:  Singura posibilitate ca Traian Basescu sa castige alegerile, este FRAUDA

Ce se poate spune despre campania electorala care se apropie de incheiere? Ce am putut intelege? Stim acum mai mult  despre candidati? Au reusit acestia sa formeze in mintea alegatorilor o imagine clara a conceptelor politice carora se vor stradui sa le dea viata ca potentiali viitori presedinti ai Romaniei? Raspunsul meu, care poate diferi de cel al altor cetateni, este un categoric “NU”.  De fapt, campania s-a rezumat la o risipa condamnabila de bani aruncati pe cantitati enorme de panouri, pliante, etc. ilustrate cu chipul zambitor al candidatilor, insotit de diverse “ziceri” inepte, ca, de ex: “Basescu e cu noi”, ”De ce le e frica nu vor scapa”, etc. Nu au lipsit atacurile, dezvaluirile, turnatoria, mita, bascalia, etc. Peste acestea, “analistii politici” au turnat, din belsug, gramezi de vorbe care pot fi, cu usurinta, incadrate la categoria “barfe”, lipsind, in schimb, ceea ce era mai important: analiza lucida, rece, a felului in care calitatile candidatilor pot fi de folos cetatenilor acestei tari, a felului in care candidatii au, sau nu au, o viziune proprie a unei strategii de modernizare reala a Romaniei, a schimbarilor care trebuie facute in organizarea statului si in mecanismele de interventie ale statului in economie, a felului in care poate fi diminuata coruptia care distruge, zi de zi, sistemul statal, etc.etc. Fac o paranteza pentru a sublinia lipsa totala de continut a afirmatiilor lui Traian Basescu despre modernizarea Romaniei, modernizare despre care candidatul, dupa cum a rezultat din ceea ce a spus, nu are habar ce ar putea insemna. Uitand ce inseamna presedintele, ca atributii si raspunderi, toti candidatii au emis niste idei minore de program la nivelul, cel mult, al guvernului. Un exemplu in acest sens sunt asa zisele masuri pentru iesirea din criza, care, departe de nivelul presedintelui, puteau fi de nivelul unor contabili sau functionari de banca. Dau ca exemplu, constructia de locuinte in viziunea dlui Geoana. Nu l-am auzit pe niciunul dintre candidati vorbind despre nevoia inlocuirii urgente a politicienilor de duzina, care sufoca aparatul executiv al statului,  cu profesionisti competenti si apolitici. Nu am auzit vorbindu-se despre nevoia de a crea mecanisme de monitorizare a administratiei publice locale pentru a stavili risipa pe care o fac multi primari complet nepriceputi in administratie. Ma opresc aici. Maine, ultima zi de campanie electorala, ne vom opri asupra candidatilor care au sanse si vom selectiona pe cel sau cei care pot aduce un oarecare progres in viata noastra.  Sa nu uitam ca toate slabiciunile in felul in care a fost conceputa campania electorala sunt slabiciunile sistemului nostru politic si reflecta cu exactitate capacitatea partidelor.

Este aproape, foarte aproape, deznodamantul razboiului pentru putere, pentru ocuparea celui mai ravnit loc din ierarhia statului roman, pentru functia de Presedinte al Romaniei. In cei 20 de ani ai mini-istoriei post-decembrie 1989, acest loc nu a fost ocupat, inca, de o personalitate autentic-adecvata acestui loc, de un politician onest, foarte inteligent, cu gradul de cultura necesar si, in primul rand, gata sa sacrifice orice fel de interese personale pentru interesele celei pe care ar fi trebuit sa o iubeasca mai mult decat propria sa viata, pentru interesele ROMANIEI. Nici unul dintre cei care au fost presedintii Romaniei nu a fost capabil sa se inconjoare de mari valori, de oameni care sa inteleaga nevoile acestui popor, de oameni care sa alcatuiasca o reala elita conducatoare. In schimb au proliferat tot felul de indivizi dubiosi care, organizati in grupuri de interese de tip mafiot, s-au imbogatit, au scos la mezat averea tarii, au transformat politica nationala in politica propriilor interese si ne-au dus pe ultimul loc intre statele europene. Molima coruptiei a contaminat toate institutiile Romaniei si a devenit, in mod tacit, un sistem  institutionalizat. Putem spera in existenta unei sanse de blocare a regresului si de intrare pe un trend ascendent odata cu cele doua runde de alegeri prezidentiale, din 22.11 si 6.12? Maine, 19.11, vom continua aceasta analiza.

Asa numitele negocieri pentru organizarea unei confruntari intre candidatii la presedintie au ajuns intr-un stadiu ridicol si nu pot sa aduca decat dubii in legatura cu capacitatea de raspuns a acestora la orice intrebare legata de prerogativele Presedintelui Romaniei. Presedintele nu poate neglija nimic din viata social-economica a Romaniei. Insistenta dlui Mircea Geoana pentru dezbaterea numai a problemelor economice este, deasemeni, ridicola. Numai niste indivizi cu o slaba putere de intelegere pot crede ca politica economica a Romaniei este rodul “gandirii” prezidentiale. Rolul presedintelui este acela de a determina, la nivel guvernamental, formarea unui grup de experti de varf care sa elaboreze aceste politici. Daca economia va fi condusa de presedinte, asa cum vrea sa ne sugereze dl Geoana, putem fi siguri ca finalul va fi falimentul, ceea ce a demonstrat si activitatea dlui Basescu. 

Unul dintre cele mai vizibile rezultate ale campaniei electorale va fi cresterea numarului de depresivi, de insomniaci, de consumatori ai diverselor pilule anti-stres. Tot mai multi spun: “Inchide televizorul, nu-i mai pot suporta, nu vreau sa mai stiu nimic despre abjectia politica”, etc.etc. Asa creste numarul celor care nu voteaza, al celor care par lipsiti de interes pentru viata lor, pentru ceea ce se intampla cu copiii, cu bolnavii, cu scoala si cu tot ceea ce inseamna viata noastra. Toti acestia sunt oameni care si-au pierdut orice speranta, oameni carora li se pare ca traiesc inconjurati de indivizi lacomi, nemilosi, gata sa le ia tot ce mai au, gata sa-i batjocoreasca, gata sa-i umileasca, in timp ce  privesc, zambitori, elegant imbracati, grasi si rumeni la fata, de pe ecranele televizoarelor sau cocotati pe afisele electorale platite cu multe milioane de euro. Multi dintre acesti oameni sunt niste infranti carora nu le mai functioneaza reflexele de aparare, carora, in schimb, le functioneaza un manunchi de reflexe, dobandite intr-o viata umila, reflexe care pot fi numite “sindromul sclaviei”. Ei stiu ca trebuie sa voteze cu stapanul si vor vota cu el. Frica, o frica greu de explicat si pe care nu o constientizeaza, le va duce mana in care tin stampila pe numele acestuia. Ei sunt cam 30% dintre noi. Multi dintre ei vor fi pacientii medicilor psihiatri, in incercarea de a-si recastiga normalitatea gandurilor, mai multi isi vor continua existenta fara orizont.

Cei doi stau fata in fata. Crin Antonescu si Traian Basescu sustin prima confruntare in direct. Crin Antonescu este ceva mai inalt, are mai mult farmec si inspira mai multa incredere. Ceva din privire, din zambetul si din mimica sa ma fac sa cred ca este un om cinstit, simt ca pot conta pe el si ca nu este un prefacut. Iata ce pot spune cand schimbul de replici se incheie: Crin Antonescu este mai inteligent si mult mai spontan. Are o foarte buna viteza de reactie si reuseste sa-si surprinda adversarul cu duritate, dar spiritual, de mult mai multe ori decat reuseste acesta. Contrar celor spuse de adversarii sai, Crin Antonescu se dovedeste pe deplin stapan pe el, ne arata ca stie sa gestioneze foarte bine situatia, ca loveste acolo unde trebuie, pastrandu-se, in acelasi timp, in limitele decentei. Pe mine m-a convins. Astept o confruntare cu Mircea Geoana.  

Consemnez, cu dezgust, felul in care Traian Basescu a atacat, in felul josnic caracteristic, folosindu-se de tragedia fostei sotii a lui Crin Antonescu. Bolnava de cancer, s-a sinucis, dupa doi ani de chin, aruncandu-se pe fereastra. Ajunsese la 35 de kilograme.

16 noiembrie. Nu stiu daca fac bine adaugand cateva cuvinte prin care sa marturisesc simpatia pe care mi-a inspirat-o, la aceasta confruntare si nu numai, Doamna Maria Basescu.

Uimitoarele inventii aruncate pe piata murdariei electorale, in ultimele zile, ne fac sa asteptam, cu “speranta”, roadele muncii “strategilor de campanie electorala”, din saptamana care urmeaza, saptamana care va fi, se pare, una de varf. Cata nerusinare, cata lipsa de elementar respect pentru tara numita Romania si pentru cetatenii sai. Este asa greu de inteles ca fiecare galeata cu zoaie aruncata peste adversarul politic se scurge, de fapt, pe obrazul tarii noastre? Este asa greu de inteles ca tara de care hoarda politica isi bate joc este Romania? Continuati, domnilor, daca vi se poate spune asa. Campionatul murdariei, al pregatirilor pentru fraudarea alegerilor, continua. Iar acest campionat se face pe banii nostri, pe banii care ni s-au scos din buzunare prin diverse metode. Pana acum, cel cu cele mai mari sanse la titlu este Traian Basescu. 

De ce le e frica, nu scapa, adica de mine, spune presedintele de pe multele  zeci de panouri, cocotate in tot orasul, de pe care ne indeamna sa mergem la referendum si ne invata cum sa raspundem la cele doua intrebari. Dupa mintea lui Traian Basescu, nu am dreptul sa gandesc, trebuie sa votez asa cum ma invata el, iar, daca vom fi destul de creduli, asa incat sa-l facem presedinte pentru inca 5 ani, nu vom mai avea nici alte drepturi. Sunt sigur ca nu gresesc. Priviti bine panoul. Studiati-i privirea si veti vedea VICLENIA  si RAUTATEA. Priviti-l, in fiecare zi. Este destul pentru a-l cunoaste si a afla cum sa votati.

S-a intamplat ceea ce nu credeam sa se intample. A plecat si Gheorghe Dinica. A murit inca putin din lumea in care am trait, din lumea in care, prin  Gheorghe Dinica si altii ca el,  mai puteai intalni frumosul, delicatetea, dragostea pentru cei de langa noi, zambetul celor care inca mai sperau intr-o zi de maine care sa merite sa fie traita. Incet, incet, lumea aceasta moare. In locul ei se aude, asurzitor, zgomotul unei lumi a minciunii, a grosolaniei, a violentei si a mizeriei. Este lumea care-i ia locul si in care ne imping cei care nu au alta morala decat jaful, puterea dictatoriala si umilirea noastra, a celorlalti. Stapanii acestei lumi nu au nevoie de actori, de poeti, de filozofi. Pentru ei muzica inseamna manelele cantate la bautura. Ei nu au nevoie de frumos si nu-l inteleg. Pentru ei frumosul este in paharul cu Chivas Regal. Sa-l rugam pe Gheorghe Dinica sa ne ajute si, de acolo unde este acum, sa  ne priveasca cu dragostea si ingaduinta de totdeauna. Roaga-te pentru noi, maestre!