Moare o lume. Se naste alta?

S-a intamplat ceea ce nu credeam sa se intample. A plecat si Gheorghe Dinica. A murit inca putin din lumea in care am trait, din lumea in care, prin  Gheorghe Dinica si altii ca el,  mai puteai intalni frumosul, delicatetea, dragostea pentru cei de langa noi, zambetul celor care inca mai sperau intr-o zi de maine care sa merite sa fie traita. Incet, incet, lumea aceasta moare. In locul ei se aude, asurzitor, zgomotul unei lumi a minciunii, a grosolaniei, a violentei si a mizeriei. Este lumea care-i ia locul si in care ne imping cei care nu au alta morala decat jaful, puterea dictatoriala si umilirea noastra, a celorlalti. Stapanii acestei lumi nu au nevoie de actori, de poeti, de filozofi. Pentru ei muzica inseamna manelele cantate la bautura. Ei nu au nevoie de frumos si nu-l inteleg. Pentru ei frumosul este in paharul cu Chivas Regal. Sa-l rugam pe Gheorghe Dinica sa ne ajute si, de acolo unde este acum, sa  ne priveasca cu dragostea si ingaduinta de totdeauna. Roaga-te pentru noi, maestre!