Cei trei prim-ministri

Putine tari au norocul Romaniei. Unde s-a mai vazut ca trei “extraordinare” personalitati sa se inghesuie pe un singur scaun, cel de prim ministru? Unde s-a mai vazut ca atatia “domni”, ba chiar si cateva “doamne”, crescute cu grija de parintele patriei, sa fie experti in anihilarea crizelor si sa arunce cu sfaturi in dreapta si in stanga? Privesc, de pilda, cu perplexitate la dl. Mircea Geoana. Dupa ce ne-a ametit cu tot felul de promisiuni electorale abracadabrante, pentru care nu cred ca ajungea bugetul tarii pe cativa ani, dar care, sa recunoastem, l-au dus pe locul doi in ierarhia nationala, adica pe scaunul de presedinte al Senatului, ne asalteaza acum cu tot felul de indicatii privind ceea ce trebuie sa faca guvernul. Mai mult, dupa ce a “inteles” pe deplin mecanismele crizei, este gata, si o spune cu fermitate, sa ne dea salarii, pensii, etc. din aceleasi surse din care facea promisiuni in campania electorala. Ce sa mai spun despre dl. presedinte Basescu, care in fiecare zi vine cu noi variante de idei. Ba ne asigura ca criza romaneasca este una blanda si fara pericole, ba cere respectarea legilor de marire a salariilor, ba indeamna la inghetarea acestora si, probabil, urmeaza alte noi si ingenioase variante. In acest timp dl. prim-ministru Emil Boc, se straduie, in fruntea expertilor, printre care un specialist in fabricarea bordurilor si un altul in sejururi pe Coasta de Azur, sa fabrice bugetul pe acest an si celebrul, de acum, program anti-criza. Nu am inteles, in valmasagul de guvernanti, sindicalisti si patroni, care se cearta pe “idei” anticriza, unde sunt adevaratii specialisti in economie, unde sunt cei care ar fi putut face o analiza obiectiva, urmata de diagnosticul generator de solutii care sa inspire incredere. Cei care au ajuns sa guverneze Romania, castigand alegerile prin promisiuni facute fara sa se osteneasca sa cunoasca adevarul si pe care nu le vor onora niciodata, erau datori sa apeleze, macar acum, la cei care se pricep.

Criza din Romania este rezultatul gravului dezechilibru, construit de guvernele ce s-au succedat in ultimii 20 de ani, intre ce am produs si ce am consumat. Refacerea echilibrului va fi dureroasa si va dura, daca se actioneaza cu intelepciune si profesionalism, cativa ani. Criza a inceput, in Romania, odata cu primele semne de coruptie, odata cu primele semne ale faliei dintre proaspetii super-bogati si super-saraci. Criza este si o criza morala cu simptome tot mai evidente in diverse domenii, printre care “sanatatea” si “invatamantul”.  Terapia anti-criza trebuie sa se refere la toate simptomele. Dar, deocamdata, sa asteptam programul anti-criza si bugetul, dupa care vom mai discuta. 

Cronica “succesurilor” (1)

Suna soneria. Deschid. Este dl. M…., medic pensionar, vecin de scara cu mine. Ma bucur sa-l vad, este un om politicos, cu o cultura uimitoare, castigata din multe sute, probabil mii, de carti citite, care nu deranjeaza pe nimeni si care, pe cand lucra, era bine cunoscut, ca profesionist, printre colegii si pacientii sai. Nu da curs invitatiei de a intra si, cu o privire in care se citeste stanjeneala, spune: ”Iertati-ma, va deranjez cu o rugaminte, imprumutati-ne cu 4 lei. Stiti, pensia noastra a intarziat cu patru zile si se spune ca nu ne-o da nici maine. Inca odata va cer iertare, dar nu mai avem bani de paine pentru azi si maine”.

Situatia este intru totul reala. Oameni, care-si dramuiesc banii de la o pensie la alta, asteapta niste pensii care au intarziat fara ca cineva sa le dea vreo explicatie. Pe site-ul Casei judetene de pensii din Brasov, poti gasi informatii de acum doi-trei ani, dar nimic pentru cei care trebuie sa-si plateasca gazul, electricitatea, medicamentele, intretinerea, telefonul, impozitele tot mai mari, si, din ce mai ramane, daca mai ramane, sa manance. Ce-ar fi daca, neputand sa le dati banii, ati face un gest de minima buna-cuviinta si i- ati informa pe pensionari asupra unei eventuale programari, mai bine zis reprogramari, a pensiilor?

Da-ne, Doamne, un Obama!

Eu, Barack Hussein Obama, jur solemn sa-mi indeplinesc cu credinta functia de presedinte al Statelor Unite, si, cu toate mijloacele de care dispun, sa salvez, sa protejez si sa apar Constitutia Statelor Unite. Sa ma ajute Dumnezeu.

Barack Obama, al 44-lea presedinte al Statelor Unite le vorbeste americanilor, este discursul sau de investitura si profesiunea sa de credinta. Solemn, cu inteligenta si demnitate, cu simplitatea celui care crede in ceea ce spune, Barack Obama a cucerit atentia celor 2 milioane de americani care s-au adunat, din toate colturile tarii,  sa-l vada si sa-l asculte pe cel care intruchipeaza SPERANTA. Sunt mandri de noul lor presedinte si cred in ceea ce le spune. Ei stiu ca Barack Obama isi va servi poporul cu credinta, ca nu vrea sa se imbogateasca, ca nu se va ocupa cu meschinaria politica, ca nu-i va minti. Ceremonia s-a incheiat. Se canta imnul Statelor Unite. Canta Barack Obama alaturi de sotia sa, canta toti politicienii, canta toti cetatenii. Simt vibrand forta acestui extraordinar popor. Stiu ca vor reusi, iar reusita lor va fi si reusita Europei.

Ajuta-ne, Doamne, ca intr-o zi, nu prea departata, sa fim si noi un popor unit, sa fim si noi mandri de tara noastra, sa avem conducatori pe care sa-i putem stima si iubi.

DESCENTRALIZAREA inseamna semi-federalizarea ROMANIEI?

Programul de guvernare al actualei coalitii, frumos si pompos numita: “Parteneriat pentru Romania”, cuprinde si cateva idei in legatura cu “descentralizarea” unor atributii decizionale de la nivelul puterilor centrale ale statului la nivelul administratiilor locale. Desemnarea dlui Liviu Dragnea, de catre organismele de conducere ale PSD, drept candidat pentru functia de ministru de interne, a dat colegilor sai de partid ocazia ca, in comentariile ce li s-au solicitat de catre mass-media, sa aplaude competenta viitorului ministru in trecerea la descentralizare. Am remarcat ca toti acestia functioneaza in administratiile locale, fiind, deci, direct interesati in cresterea puterii de care dispun, mai ales ca, din cate am mai auzit,     descentralizarea este vazuta, in primul rand, ca un mijloc de directionare catre administratiile locale a cat mai multi bani din taxe si impozite. Parerea mea este ca descentralizarea trebuie privita cu multa prudenta. Un prim motiv este acela ca din sistemul administrativ national veriga cu cel mai redus grad de competenta, datorita salariilor mici, este administratia locala, in primul rand primariile, care fac suficiente greseli, in cazul cel mai bun, in manuirea banilor publici. La aceasta se adauga lipsa de transparenta, neinformarea cetatenilor in privinta manevrelor care se fac cu bugetele primariilor si, foarte important, cu averea din domeniul public si privat al acestora. Brasovul este un exemplu in acest sens. Alta problema care trebuie stapanita este tendinta, in primul rand a unor primari, de a propune hotarari de consiliu local care modifica legile tarii. Dau ca exemplu, la Brasov, “regulamentul de mansardare a blocurilor” care modifica substantial Legea autorizarii constructiilor si, mai grav, incalca dreptul de proprietate, asa cum este statuat de Constitutie. Alt exemplu de incalcare a unui act normativ central, tot la Brasov, este Hotararea de consiliu local prin care se scot la vanzare unele cabinete ale medicilor de familie, cu plata esalonata in 12 rate lunare, adica intr-un an, in timp ce actul normativ central prevedea esalonarea pe parcursul a pana la 15 ani. Se pot da si alte exemple, printre care abuzuri urbanistice, de multe ori ireparabile, ca sa nu mai vorbim despre “Regulamentul privind asociatiile de proprietari” care duce la imixtiunea total neconstitutionala a primariei in gestiunea banilor privati ai unei asociatii.  Accentuarea acestei tendinte, de “legiferare” la nivelul judetelor si al primariilor ar duce la pierderea atributelor de stat unitar al Romaniei si ne-ar apropia de o forma federativa, care, impreuna cu dorinta presedintelui Traian Basescu de a se trece la o organizare teritoriala pe 8-9 regiuni, ar pregati conditii pentru acest tip de organizare statala.  Iata de ce cred ca descentralizarea trebuie analizata cu foarte multa grija, mai ales ca exista si pericolul recrudescentei, pana la insuportabil, a coruptiei locale datorita lipsei oricaror mecanisme eficiente de control a activitatii din administratia locala. Descentralizarea nu trebuie sa insemne puteri discretionare si lipsa de control, nu trebuie sa insemne crearea unei clase de mici dictatori si, mai ales, nu trebuie sa diminueze, sub masca vorbelor frumoase si gaunoase, drepturile cetatenilor, ceea ce, din pacate, se simte.

Macelul de la Balc

Macelul de la Balc, opera a unui neom, a unui individ lipsit de orice urma de respect pentru viata fiintelor, pentru dreptul lor de a se apara, este in plina desfasurare. “Distinsii” oaspeti, adapostiti in foisoare, la inaltime, isi satisfac instinctele, pofta de a ucide, tragand in sutele de mistreti, manati de gonaci in fata pustilor, dupa ce au fost crescuti pentru acest festival al sangelui, organizat anual in luna ianuarie si pus in slujba intereselor unui individ care nu se mai satura de bani. Sper ca Dumnezeu sa te sature, cat mai curand, si sa te faca sa simti, in adancul sufletului, daca ai asa ceva, durerea.  Nu vei scapa! Totul se plateste.  Si nu uita: o lege de baza a vanatorii adevarate este ca animalul sa aiba si el o sansa.

Nota: Macelul s-a incheiat azi,18 ianuarie. Au fost ucisi cca. 250 de mistreti, aproximativ zece pe cap de “vanator”. Cui foloseste acest masacru? Este o rusine.

Boc, boc, boc, la usa noastra…

Curg peste capul nostru vestile proaste. Mii de oameni sunt amenintati sa-si piarda slujbele, preturile cresc, gazul rusesc nu reuseste sa traverseze Ucraina, un euro costa 4,2985 lei, etc. etc. Pe acest fond amenintator, Guvernul BASESCU-boc, dupa ce a lansat cateva initiative, gandite si croite la nivel de scoala elementara, dupa ce a reusit sa-i faca pe pensionari, profesori, medici, functionari publici, etc. sa inteleaga ca toate cele promise de PD-L si PSD, in campania electorala, au fost, cu o exprimare eleganta, vorbe goale, traieste o criza profunda, ajunsa in stadiul de demisie a lui Gabriel Oprea. Iata cateva pareri , foarte pe scurt. Evenimentul care exprima sintetic situatia Romaniei este prabusirea leului in fata euro. Iar aceasta prabusire a fost accelerata de instalarea actualului guvern, care nu inspira, prin masurile cu care si-a inceput activitatea si prin unele personaje din componenta sa, increderea necesara in moneda nationala. Leul se va prabusi in continuare indreptandu-se spre urmatorul prag de 4,5000 lei pentru un  euro, cand se va accelera puternic si prabusirea preturilor , in primul rand la alimente. In ceea ce priveste demisia dlui Gabriel Oprea, aceasta s-a produs atunci cand  Presedintele Basescu a inteles ca este prematur sa intre in razboi cu PSD si, in consecinta, a hotarat ca Gabriel Oprea trebuie sa demisioneze. Acest fapt, ca si multe altele, confirma amestecul profund al presedintelui in activitatea guvernului. Ma intreb, printre altele: cat va suporta dl. Emil Boc modul umilitor in care dl. Basescu hotaraste iar el preia responsabilitatea. Iar intrebarea esentiala este: UNDE VOM AJUNGE CU O GUVERNARE CARE NU REUSESTE SA RASPUNDA INTREBARILOR VITALE ALE ACESTUI MOMENT? UNDE VOM AJUNGE CU UN GUVERN CARE IN LOC SA FIE AL ROMANIEI ESTE AL INTERESELOR MARUNTE. CAND VOR INTELEGE POLITICIENII CA NU MAI ESTE TIMP PENTRU BATAIE PE POSTURI? CAND VA INTELEGE DL BASESCU CA ROMANII DEZAPROBA CEEA CE SE PETRECE SI NU-L VOR REALEGE?