Numai de bani este nevoie, doamnelor si domnilor profesori?

Maine, 30 septembrie, Camera Deputatilor va vota, daca se va intruni cvorumul legal, marirea cu cel putin 50% a  salariilor in invatamant, cei din universitati ajungand la 74%. Pana si cele trei federatii sindicale ale cadrelor didactice, totdeauna gata de razboi, totdeauna cu amenintarile de greva pregatite, se declara multumite. Deputatii vor vota iar noi vom plati. Vom plati atat cresterea de salarii cat si dereglarile ce vor apare, foarte curand, in economie, provocate de usurinta cu care cei ce vor, cu orice pret. sa ramana la conducerea tarii, acorda cresteri de salarii si de pensii, totul pe fondul crizei care zguduie si Europa. Ce vom primi in schimb? Toti dorim, indiferent de sacrificiile necesare, ca invatamantul romanesc sa se redreseze, sa se curete de incompetentii ajunsi profesori, de indivizii imorali ale caror ispravi razbat, uneori, pana la urechile opiniei publice, de cei care transforma catedra intr-un SRL, etc. Numai de bani pentru salarii marite este nevoie? Putem spera ca marirea salariilor in invatamant ne va garanta ca absolventii si-au insusit un minim de cunostinte, ca in scoli se instaureaza disciplina, ca toti profesorii asigura un nivel de predare cel putin satisfacator, ca nu se mai pot cumpara diplome sau doctorate? Probabil ca, pe langa salarii marite, invatamantul are nevoie de o reforma adevarata, stabila, bazata pe obiective nationale, acceptata de cetateni si partide. Trebuie ca ministrii invatamantului sa fie super-competenti, sa se termine cu numirea unor neprofesionisti care cred ca reforma inseamna sa modifici, la fiecare sesiune, continutul si forma bacalaureatului. Contributia constructiva a sindicatelor, la o astfel de reforma, poate fi masura adevaratei lor seriozitati.

Nota 1: Vorbind de consecintele asupra economiei a valului de bani cu care politicienii vor, in pragul alegerilor, sa-si refaca imaginea, cam botita, nu pot sa nu pomenesc iresponsabilitatea cu care dl. Mircea Geoana promitea, astazi, cate 25.000 de euro romanilor care lucreaza acum in strainatate si accepta sa se intoarca acasa. Nimeni nu stie exact cati sunt, probabil vreo trei milioane. Daca numai o suta de mii, adica 3-4% dintre ei, primesc acesti bani, ajungem la 2.500.000.000 euro. Aduce dl. Geoana de acasa acesti bani? Sau vrea, daca va ajunge prim-ministru, ceea ce nu cred, sa ne jupoaie si de piele?  

Nota 2: Nu pot uita racnetele cu care a raspuns un “lider financiar si politic” cand un ziarist l-a intrebat unde a facut liceul, intrebare justificata de calitatea de student in anul III, declarata de respectivul. Uitase unde l-a facut? sau…… 

MODELE TOXICE

 Violenta, vulgaritatea, badarania, marlania, obscenitatea, minciuna, coruptia transformata in institutie, dispretul pentru cinste si oamenii cinstiti, refuzul educatiei, jefuirea celor saraci si neajutorati, judecata stramba, arta transformata in pornografie si altele sunt capetele balaurului care creste langa noi. Auzim ca tot mai multi copii parasesc invatatura, ca dintre ei se recruteaza clientii vanzatorilor de droguri, ca in unele cartiere bande de adolescenti terorizeaza cetatenii, ca sute de tineri devin “suporteri” ai cate unei echipe de fotbal si, organizati in “galerii”, distrug tribunele stadioanelor, ataca, lovesc, folosesc cutitele si nu pot fi tinuti in frau. Violurile, asasinatele, bataile intre bande, inselatoriile si multe alte ticalosii, umplu ecranele televizoarelor in timp ce, pe aceleasi ecrane, isi etaleaza hainele “super”, debitand “ziceri agramate”, diverse doamne si diversi domni care tind sa devina modelele de viata ale unor minti neformate si usor deformabile. Este greu ca un copil, sarac si lipsit de parintii plecati sa munceasca, sa nu priveasca cu invidie si sa-l ia de model, de exemplu, pe un badaran analfabet, care coboara dintr-o masina de doua-treisute de mii de euro, sau mai mult,  traieste intr-un palat aurit si isi permite sa invectiveze, pana la a-l face idiot, in auzul tarii, pe un procuror, fara ca cineva sa-l atinga si fara ca justitia sa-si apere prestigiul peste care vor calca, dupa acest exemplu, si altii. Dar astfel de potentiale modele sunt destule iar modul in care si-au facut averea va deveni, deasemenea, model. Ar trebui ca, coplesiti de necazurile de fiecare zi, sa gasim, totusi, timp pentru a gandi si a intelege ce pericol sunt aceste modele toxice, pentru a intelege ca trebuie sa aparam valorile reale si pentru a cere politicienilor sa se trezeasca, sa renunte la luptele gaunoase care le ocupa timpul, pentru a se intreba, alaturi de noi toti: incotro ne ducem? Ce facem pentru a ne opri acum, cat timp, poate, nu este prea tarziu.

O sugestie pentru domnul primar.

Am aflat, cu oarecare intarziere, ca dl. primar al Brasovului, G. Scripcaru, a slabit si pare lipsit de energie, ceea ce a determinat unele speculatii, in presa locala, in legatura cu eventuala boala de care ar suferi. Dorindu-i sanatate, trebuie sa ma arat oarecum surprins de explicatia pe care a dat-o, intr-o conferinta de presa, daca nu gresesc, cum ca este vorba numai de oboseala provocata de faptul ca a depus eforturi exagerate lucrand singur la mai multe proiecte. Aceasta este ideea pe care, din pacate, nu am posibilitatea s-o redau exact cu cuvintele Domniei-Sale. Deoarece se vorbeste ca primaria are mult peste 500 de salariati, -nu am gasit cifra exacta-, m-a surprins sa aud ca intre ei nu sunt macar 10-15, sa zicem, care sa-l poata ajuta pe dl. primar, asa ca-i sugerez sa se dispenseze de cativa si sa angajeze altii mai competenti. Va fi mai bine pentru Domnia Sa si, in special, pentru noi, brasovenii.  Cu ocazia aceasta rog pe dl. primar sa informeze opinia publica brasoveana cati angajati sunt remunerati pe statele primariei, din impozitele pe care le platim, inclusiv cei din asa numitele servicii externalizate. De fapt, bine ar fi, ca aceste date, fiind vorba de bani publici, sa fie afisate pe site-ul primariei,inclusiv cateva informatii despre directori, sefi de servicii, birouri, etc.

NU CRED, Domnule Prim-Ministru!

V-am ascultat, cu “speranta” si multa curiozitate, Domnule Prim-Ministru, vorbind, in fata liberalilor adunati din toata tara pentru prezentarea candidaturilor la alegeri, despre cum a reusit guvernul, in fruntea caruia ati fost patru ani, sa realizeze 95% din program, despre cum au crescut in acest timp pensiile si salariile, despre ce ati facut la inundatii si despre multe altele. Parca va vad, dragul nostru prim-ministru, umbland vitejeste printre puhoaie ca sa faceti case, casutele acelea insiruite una langa cealalta, ca margelele pe ata, bietilor sinistrati sau luptand cu constructorii de autostrazi, care, imediat, s-au pus pe treaba si au si depasit primii cinci kilometri. Pentru toate acestea si pentru multe alte binefaceri, nu pot crede ce scriu ziarele rauvoitoare despre cum vreti sa-i puneti in brate lui Puiu Dumitrescu, ginerele lui Ion Dinca, aeroportul Baneasa. Nu pot crede ca, in ajun de alegeri, faceti o astfel de greseala care poate scadea multe voturi din “conturile” candidatilor liberali. Stiu ca aveti o avere frumusica si ca nu se poate sa va lasati tentat de ceva din cele doua miliarde de euro, la cat evalueaza terenul aeroportului ziarele, care insinueaza, printre randuri, ca v-ar putea tenta astfel de “afaceri”. Cum s-ar putea sa cadeti, Dumneavoastra, dusmanul coruptiei, in ispita cand, toata lumea stie,  numai din vanzarea, de catre dl C. Costanda, a 1,63 ha. din satul francez, dna notar Ioana Tariceanu a incasat peste 400.000 de euro. Cam putin, este adevarat, pentru nevoile Dvs. dar, poate gresesc, aproximativ de doua ori cat ia, intr-o viata, un salariat platit cu salariul mediu pe economie. Sunt sigur, Domnule Prim- Ministru, ca veti desminti toate rautatile presei, in spatele careia s-ar putea afla vreun dusman de-al Dvs, si veti aduce linistea in inimile celor care, fara mine, va iubesc, va admira si va cred. INCA!

Dl. BENEDEK LEVENTE trebuie sa raspunda!

La adapostul si sub pretextul libertatii de creatie artistica, un ”pictor” din Timisoara, numit, am inteles, Benedek Levente, a infatisat harta Romaniei, deci Romania, ca pe un organ sexual. Nu vreau sa ma lansez in interpretarea viziunii artistice a dlui Benedek Levente si nu ma intereseaza eventualele pareri ale unor “esteti” care vor sari in apararea “artistului”. Pentru orice om normal, cetatean al acestei tari, este vorba de o grava jignire. Romania este tara mea pe care, indiferent de ceea ce pot reprosa unor concetateni, o iubesc. Nu mi-as permite sa fac vreun gest, sau sa spun ceva, care sa jigneasca pe cetatenii oricarei alte tari si cer, la randul meu, respect pentru tara mea. Domnul Benedek Levente, care este cetatean roman, trebuie sa raspunda in fata justitiei.  

P.S. Asociatia “Noua Dreapta” a depus, este dreptul sau, plangere penala impotriva dlui Benedek Levente. Dupa parerea mea, insa, a cere, in calitate de cetatean, respect pentru tara ta nu este politica, nici de dreapta si nici de stanga. Sunt impotriva folosirii in scop politic a dragostei de tara si cred ca, in primul rand, trebuie sa intervina, in numele tuturor cetatenilor, Guvernul Romaniei.

23.09.08 Cred ca nu am fost suficient de atent, dar, pana acum, nu am auzit sa-si exprime pozitia, in vreun fel, reprezentantii puterii, liderii de partide, etc.   

Ce pareri mai aveti, dle Prim-Ministru?

Ceea ce mi-am permis sa pronostichez in 15 septembrie, pe acest blog, se realizeaza intocmai, poate cu o viteza mai mare decat am crezut. Leul s-a depreciat puternic, bursa inregistreaza scaderi majore, printre altele la SIF-uri, iar tonul expertilor s-a intunecat, mai ales in privinta economiei romanesti. Trebuie sa subliniez reactia guvernamentala neprofesionala si lipsita de substanta, provenita, poate, si din lipsa organizarii analizei economice la nivelul primului ministru si al ministerului responsabil. La ceea ce am scris in 15 septembrie adaug ca din aceasta criza, pentru ca este criza, vom iesi saraciti toti, cu exceptia catorva baieti destepti. Crizele, politica economica practic inexistenta, politicianismul gaunos, se platesc de catre cetateni, in primul rand de catre cei saraci.

Aveti nevoie de 9.683.439,90 lei noi?

Jucati la 6/49, acesta este reportul, pentru tragerea de duminica, 05 octombrie, la categoria I. Dar, linistiti-va, castigul este super-problematic, sau, mai corect spus, practic imposibil.    

Cati romani nu viseaza, bagand in buzunar un bilet, la 6/49,  pentru tragerea din duminica urmatoare, la ce vor face cu castigul cel mare. O vila? o masina? mobila noua? sau mai bine un depozit la banca, dupa care traim din dobanzi? Dar, duminica, nimeni nu castiga potul cel mare. Cealalta duminica la fel. Din ce in ce reportul creste si, odata cu el, creste numarul de camere al vilei visate, masina trece de la Renault la Volkswagen, iar mai tarziu la Mercedes, iar lista se imbogateste si cu o casa de vacanta in Spania. Din pacate, atunci cand, din report in report, posibilul castig ajunge la cateva milioane de euro, apare un castigator si visele se risipesc, iar milioanele de naivi ofteaza si spun, cu realism renascut:- Daca erau macar cateva sute de lei, la a treia, puteam sa platim, si noi, ceva din datoria la intretinere.

De mai multe ori am privit la extragerea numerelor pentru 6/49 si, de tot atatea ori, m-am minunat de viteza cu care se anunta daca este sau nu un castigator. Pornind, probabil, de la performantele serverului in care sunt stocate numerele jucate, un ziar a acuzat Loteria Romana de, am inteles eu, ”manevre necurate”, adica de pregatirea cascadei de reporturi pentru un castig substantial “dirijat” catre “cineva”. Nu cred! Sunt sigur ca totul este perfect cinstit. Totusi, ma mir si eu, cum face hazardul ca sa nu apara un castigator decat atunci cand s-a strans o suma substantiala. Dar cum cu hazardul nu poti sta de vorba, ma opresc aici fara sa-i pot pune inca o intrebare: Pe cine ai programat, domnule hazard, pentru urmatorul mare castig?

Furtuna financiara va ajunge si la noi!

Putini romani au dat atentie crizei creditelor ipotecare care a lovit economia Statelor Unite, incepand de acum cateva luni. Si mai putini s-au gandit la eventuale repercusiuni asupra economiei noastre. Chiar azi, primul ministru ne asigura ca legaturile, aproape inexistente, spunea Domnia Sa, dintre economiile noastre, ne feresc de neplaceri. Oare asa sa fie? In Statele Unite criza de pe piata financiara a capatat proportii mai mult decat ingrijoratoare, odata cu prabusirea in bratele falimentului a unui gigant, banca de investitii Lehman Brothers. Merrill Linch, alt colos, s-a salvat, cel putin pentru moment, prin cumparare de catre Bank of America, iar AIG -American International Group- a cerut bancii centrale a Statelor Unite -FED- un imprumut de numai 40 de miliarde de dolari. Tabloul este mult mai complex si orice pronostic este, cu siguranta, hazardat, deoarece a intrat in actiune un factor greu de controlat, panica investitorilor. Se vor cutremura banci europene sau din Romania? Nu este imposibil. Dimpotriva! Valul nascut in Statele Unite va atinge Europa, Asia si, la un nivel greu de aproximat acum, se va resimti si in Romania. Cei care lucreaza pe piata imobiliara stiu ca se manifesta de cateva luni, o criza de lichiditati din ce in ce mai acuta, ca se cumpara tot mai putin si ca investitorii in imobiliare nu mai gasesc, cu usurinta, credite la bancile romanesti, acesti investitori fiind, in aceasta etapa, cei mai amenintati, ceea ce ar fi asemanator celor petrecute in Spania. Sa nu uitam ca aportul constructiilor in formarea PIB-ului in Romania este foarte mare: 49,5%. Asa cum stau lucrurile este posibil sa asistam la reduceri ale preturilor in constructii de pana la 20%. Daca aceasta limita va fi depasita, vom asista la falimente rasunatoare in randul respectivelor firme, incepand cu cele mai slabe financiar.  Semnalul crizei imobiliare grave va fi sesizabil prin inceperea disponibilizarilor in randul salariatilor din sectorul constructiilor. Atunci va fi momentul, pentru cei care au bani disponibili, a unor achizitii avantajoase. O consecinta, a carei posibilitate guvernantii o vor nega, macar in campania electorala, va fi scaderea dramatica a PIB-ului. Consecintele pot sa se extinda, este sigur ca preturile la alimente, cum este carnea, dar si la alte bunuri de consum vor creste, insotite, bineinteles, de cresterea indicelui de inflatie. Sa nu uitam cursul valutar. Fara a putea pronostica atitudinea BNR, estimez, totusi, ca sunt sanse ca euro sa depaseasca, in ultimele luni ale anului, 4,6-4,8 lei, ceea ce va influenta nefavorabil deficitul de cont curent al Romaniei. Nu stiu daca se pot da sfaturi. Totusi, cateva idei. Feriti-va de dobanzile prea mari, in spatele lor se ascunde, de obicei, altceva.   Aveti bani si vreti sa-i feriti de eventuale pericole? Nu jucati la bursa decat daca sunteti bine avizat, preferati, pentru moment, depozitele bancare, dar studiati, in prealabil situatia acestora. Daca aveti o suma mai mare, asteptati scaderea preturilor si investiti in imobiliare, mai ales in terenuri din intravilane, dupa 1-2 ani veti avea un profit frumos. Nu va lasati panicat, veti lua cele mai proaste decizii. Daca aveti posibilitatea apelati la sfatul celor mai experimentati si, era sa uit, nu vindeti valuta.

Ce fel de lume?

Ce fel de lume ne-ai lasat,Stefan Iordache? Cum va fi aceasta lume fara tine si fara altii ca tine? Stiu! Din ce in ce mai saraca, din ce in ce mai pustie, din ce in ce mai fara speranta. Ai plecat mahnit, te-a intristat asteptarea zadarnica, te-a intristat vuietul vulgar al unei lumi in care arta, talentul, idealurile nu mai au valoare. Si, totusi, de acolo de unde esti, priveste spre noi, cei care mai suntem inca aici, cu privirea ta inteleapta si senina, fa ca intr-o zi sa avem un nou Stefan Iordache, ajuta-ne sa scoatem capul din cenusa si sa vedem lumina focului din sufletul tau si al celor ca tine. Sunt trist, Stefan Iordache!

Cumpar virginitate si drepturi litigioase!

De curand o tanara anunta ca-si vinde virginitatea pentru un milion de dolari. Scopul, declarat, plata studiilor. Asa cum era de asteptat, anuntul a declansat tot felul de comentarii. Unii au declarat ca pretul este mult exagerat, probabil in raport cu pretul pietii, altii, dimpotriva, au aparat ideea, etc. Nu am auzit, poate ca nu sunt eu informat, ca cineva sa fi declarat ca este vorba de prostitutie si, in orice caz, de imoralitate. 

Daca cele de mai sus sunt o intamplare, nu prea des intalnita, un alt fel de vanzare, cel putin la fel de imorala, dar mult mai nociva, este frecventa pe “piata libera” romaneasca. Proprietari directi, sau mostenitorii acestora, exasperati, ajunsi la disperare, dupa ce au batut, de nenumarate ori, pe la portile autoritatilor, dupa ce au batatorit drumurile justitiei, abandoneaza lupta si vand, pe nimica toata in raport cu valoarea reala, dreptul de proprietate  asupra imobilului revendicat, drept garantat de lege si devenit, prin voia reprezentantilor statului, drept litigios. Dupa putin timp, ca prin minune, cumparatorul dreptului litigios obtine actele care-l transforma in proprietar dar si in “fericitul castigator” al unui “bine meritat” profit care, uneori, poate fi de milioane de euro. Acesti cumparatori sunt specializati in astfel de afaceri si folosesc, fara scrupule, orice mijioace, inclusiv violenta.

Ce rost a avut legiferarea restituirii proprietatilor daca , in loc sa ajunga la proprietarii reali, unele au imbogatit, sub ochii autoritatilor si, poate, cu concursul acestora, niste indivizi, adevarati mafioti, care nu au nici o legatura cu procesul de refacere a proprietatii in forma legitima. Vom aplauda pe cei care vor pune sub ancheta aceste cazuri, vor corecta legile, vor restitui proprietatile adevaratilor proprietari si vor trimite in inchisoare pe “cumparatorii de drepturi litigioase” ca si pe eventualii lor complici din primarii, notariate, etc.

Astfel de intamplari sunt un grav atentat la PROPRIETATE transformand restituirea proprietatilor in prilej de imbogatire ilicita. Un atentat similar, despre care vom discuta in curand, este si felul in care sunt deposedati de proprietate cei ce detin apartamente in blocuri care se mansardeaza. Au inlesnit aceasta deposedare, prin incalcarea Constitutiei si a legilor: GUVERNUL liberal, condus de Calin Popescu-Tariceanu, si unele consilii locale, printre care cele din TIMISOARA si BRASOV.